Tortul Napoleon este un desert rafinat și spectaculos, cu multe foi subțiri de aluat și cremă fină, cunoscut mai ales în Rusia și fostele țări sovietice. Deși numele său amintește de împăratul francez, originea acestui tort are o istorie interesantă și, în parte, simbolică.
Origini franceze?
• Există teorii că tortul ar fi inspirat de „mille-feuille” (fr. „o mie de foi”), un desert clasic francez din secolul al XVII-lea, format din straturi de foietaj și cremă de vanilie.
• Acesta a fost popularizat în Franța în epoca lui Napoleon Bonaparte, dar nu are o legătură dovedită cu el personal.
Tortul „Napoleon” în Rusia (1812–1912):
• Cea mai cunoscută poveste vine din Rusia, unde tortul a fost creat sau reinterpretat în 1912, cu ocazia celebrării a 100 de ani de la înfrângerea lui Napoleon în Rusia (Campania din 1812).
• Cofetarii ruși au pregătit un tort festiv, alcătuit din straturi crocante de aluat și cremă de lapte, iar forma triunghiulară a unei porții semăna cu pălăria lui Napoleon.
• Astfel, a fost botezat ironic „Napoleon” – un desert dulce care comemora o înfrângere amară pentru francezi.
Rețetă tradițională rusă:
• Conține de obicei 12–16 straturi de aluat fraged (asemănător cu foietajul)
• Straturile sunt umplute cu cremă de vanilie sau cremă fiartă pe bază de lapte, ou și unt
• Se lasă la înmuiat câteva ore sau peste noapte pentru a se pătrunde perfect
Popularitate în fostul spațiu sovietic:
• A devenit un simbol al cofetăriei sovietice de casă, servit la ocazii speciale: Revelion, nunți, zile de naștere.
• Fiecare familie avea propria versiune: cu cremă mai dulce, mai groasă sau mai aerată.
Concluzie:
Tortul Napoleon este:
• O creație cu rădăcini franceze, dar cu nume și glorie rusă
• Un simbol de sărbătoare și tradiție în Europa de Est
• O combinație între texturi crocante și creme fine, cu o istorie la fel de stratificată ca și desertul în sine
