Barbershop-ul, așa cum îl cunoaștem azi – un loc dedicat exclusiv îngrijirii masculine (tuns, bărbierit, styling) – are o istorie lungă, care începe în Antichitate și trece printr-o transformare culturală majoră în ultimele două secole.
1. Antichitate: frizerii erau figuri importante
• În Egiptul Antic și Roma Antică, frizerii nu erau doar meșteșugari, ci și persoane cu statut social.
• În Grecia Antică, bărbierii își practicau meseria în locuri publice – un soi de forumuri sociale.
2. Evul Mediu – barbershop & chirurgie
• În această perioadă, frizerii nu se ocupau doar de tunsori și bărbierit, ci și de:
• extracții dentare
• sângerări terapeutice
• mică chirurgie
• De aici vine și simbolul tijei barbershop-ului: alb (bandaj), roșu (sânge), albastru (vene) – simbolizând medicina rudimentară.
3. Secolul XIX – începutul barbershop-ului modern
• În Statele Unite și Europa, apar primele barbershop-uri comerciale dedicate exclusiv bărbaților.
• Devin locuri de:
• tuns și bărbierit cu brici
• socializare, discuții despre politică, afaceri, sport
• loialitate masculină – fiecare client avea „frizerul lui”
4. Declinul din secolul XX
• După al Doilea Război Mondial, odată cu modernizarea și apariția salonurilor unisex, barbershop-urile tradiționale au intrat în declin.
• Tunsorile au devenit mai simple, iar bărbieritul s-a mutat acasă (prin apariția lamelor de ras).
5. Renașterea barbershop-ului – secolul XXI
• Începând cu anii 2010, are loc un „revival” puternic al culturii barbershop, ca simbol al îngrijirii bărbătești tradiționale.
• Apar:
• frizerii cu design retro
• servicii premium: bărbierit cu prosop fierbinte, masaj facial, styling de barbă
• accent pe experiența completă, nu doar pe tuns
Concluzie:
Barbershop-ul a evoluat:
• De la medic-frizer în Evul Mediu
• La meșteșugar respectat în epoca modernă
• A devenit azi un spațiu de stil, identitate masculină și relaxare
