Aceasta este o istorie adevarata care s-a petrecut in USC ( Universitatea din sudul Californiei) acum cativa ani.
Un profesor de filozofie, ateu convins, pe toata durata semestrului incerca sa demonstreze la cursul sau ca Dumnezeu nu avea cum sa existe.
Studentilor le era frica sa discute cu el din cauza logicii sale impecabile.
Timp de 20 de ani, nimeni nu a avut curajul sa-i contrazica rationamentele.
Desigur, unii comentau punctul lui de vedere, dar nimeni niciodata nu a avut curajul sa-l infrunte pentru ca avea proasta reputatie de a teroriza studentii.
La sfarsitul semestrului, la ultima ora, obisnuia sa le spuna celor peste 300 de studenti:
"Daca exista aici cineva care inca mai crede in Isus sa se ridice in picioare! "
In 20 de ani nimeni nu s-a ridicat in picioare pentru ca stiau ce avea sa urmeze...
Profesorul continua:
"Pentru ca acela care crede ca exista Dumnezeu este un adevarat prost".
"Daca Dumnezeu ar exista, ar putea sa tina bucata asta de creta sa nu cada pe jos si sa se rupa in mii de bucati...Un lucru atat de simplu de rezolvat ar demonstra prezenta lui divina, dar nu o poate face".Si in fiecare semestru dadea drumul cretei pe podeaua clasei si aceasta se spargea, se sfarama in mii de bucatele...studentii vedeau si nu puteau face nimic.
Astfel, multi studenti ieseau convinsi de faptul ca Dumnezeu nu avea cum sa existe...
Cu siguranta, erau studenti de multe religii, dintre care multi crestini, dar tuturor le era frica sa se ridice in picioare pentru ca nu gaseau argumente sa-l convinga pe profesor.
Pana ce intr-o zi , un "student" care trebuia sa fie prezent la cursul lui pentru ca era obligatoriu, desi stia de prostul renume al profesorului, a simtit obligatia morala de a-si apara credinta...drept pentru care s-a pregatit tot semestrul, rugandu-se in fiecare dimineata ca Dumnezeu sa-i dea forta sa se ridice in picioare, fara sa-i pese de ce ar zice sau ar face profesorul,si nici de ce vor crede colegii, pentru ca nimeni si nimic nu trebuia sa-l impiedice sa-si marturiseasca credinta.
A sosit ultima zi de curs...Profesorul a zis:
"Daca inca mai exista cineva care credere in Dumnezeu , sa se ridice in picioare! "
Studentul a avut curajul sa se ridice...Atat profesorul, cat si toti ceilalti colegi au ramas uimiti...
Profesorul i-a strigat: "Esti un prost...daca Dumnezeu ar exista, nu ar permite ca aceasta creta sa se sparga cand cade pe jos".
Zicand aceasta , creta i-a alunecat din mana, i-a intrat pe sub maneca camasii, s-a rotit usor pe pliurile pantalonului si apoi incet, pe pantoful din piele fina...a cazut pe jos si pur si simplu s-a rostogolit fara sa se rupa nici un ciobulet macar...
Profesorul a ramas cu gura cascata, in timp ce privea creta intacta...nu a mai putut scoate nici un cuvant... l-a privit pe tanarul student aflat in picioare...si a iesit din clasa rusinat...
Atunci, tanarul s-a dus in fata tuturor si le-a vorbit despre credinta lui in dumnezeu si in Isus mai mult de o jumatate de ora, povestindu-le despre experienta lui de credinta si rugaciune... despre imensa dragoste pe care ne-o arata Dumnezeu prin domnul Isus Cristos...
Toti studentii au ramas sa-l asculte...
Dumnezeu este iubire... Domnul Isus este Calauzitorul nostru...Fecioara Maria , mama noastra din Ceruri...
Sursa : Humberto A. Agudelo C. " Vitamine zilnice pentru suflet"
