Macul este o minunata planta perena pe care o intalnim mai peste tot (in culturile de cereale, pe campii, fanete, parloage, pe marginile drumurilor) si care nu e deloc pretentioasa, dar este foarte valoroasa.
Macul ar putea fi comparat cu un Ianus vegetal, imbinand proprietatile de o valoare exceptionala cu cele malefice.
Populatiile – din cele mai vechi timpuri – cunosteau si utilizau macul, asa arata descoperirile de natura arheologica. Se pare ca despre utilizarea opiului se stia inca de acum sapte mii de ani; ca dovada ar fi unele tablite sumeriene descoperite pe teritoriul Irakului de azi. Datorita virtutilor terapeutice remarcabile ale opiului originea macului era pusa pe seama divinitatii si exista o multime de legende care ne invata despre aparitia acestei plante care poate fi intalnita avand nu doar flori rosii ci si albe, roz, violet, albastru sau gri.
O alta legenda ne spune cum in Sambata Mare, cand toate florile s-au hotarat sa privegheze, numai macul somnoros a adormit, venindu-si in fire la strigatele de bucurie ale semenelor: “Hristos a inviat!” Atunci, macul s-a rusinat asa de tare incat a devenit din alb, asa cum era inainte, rosu aprins.
Cam toate popoarele au legende despre aparitia macului in lume.
Romanii credeau ca floarea de mac vindeca ranile sufletului ranit din dragoste si utilizau planta in potiuni magice pentru descantece si vraji.
Culoarea rosu-sangeriu a macului i-a putut convinge usor despre aceasta putere vindecatore, pentru ca rosu e culoarea pasiunii si a energiei vitale, e culoarea sangelui care circula prin vene, sustinand esenta omului. Rozul, o nuanta delicata de rosu, reprezinta pasiunile mai domolite iar albul simbolizeaza inocenta si puritatea, este culoarea gandirii si a constiintei superioare.
Dar macul era considerat si ca simbol al somnului adanc si al mortii. La greci, zeii Hypnos si Thanatos (zeul Somnului si zeul Mortii) au fost reprezentati avand pe cap coronite din flori de mac sau tinand in maini aceste flori.Macul este un simbol al victimelor tuturor razboaielor.
S-ar putea spune ca macul simbolizeaza cele doua extreme esentiale in viata omului: nasterea (pentru ca din dragoste omul vine pe lume) si moartea. O alte legenda spune ca in timpul razboaielor se observa flori de mac care infloresc langa mormintele soldatilor, ceea ce ar simboliza renasterea.
Plinius cel Batran descrie in Istoria naturala si efectele semintelor de mac, planta pe care o aseaza in categoria ierburilor care aduc inaintea ochilor fantome si iluzii distractive si agreabile. Dar uita Plinius (si altii) sa mentioneze ca macul european nu are astfel de proprietati.
Florile de mac au fost gasite in mormintele egiptene vechi de peste 3000 de ani .In Egiptul antic ele erau recomandate ca remediu impotriva copiilor care nu se mai opreau din plans (datorita opiului continut de acestea).In Grecia antica macul era un simbol al fertilitatii , o amuleta de dragoste, iar semintele acestuia erau folosite ca un ameliorator al sanatatii si vigorii (inclusiv de catre atletii greci) .
Conform legendei , zeita Demeter (Demetra) a creat macul pentru a-i aduce alinarea somnului dupa pierderea fiicei ei , Persephone (Persefona).Intr-un alt mit , macul fusese faurit de catre Somnus , zeul somnului , pentru a alina durerea provocata zeitei Ceres de lipsa fetei sale.Cei doi frati Hypnos si Thanatos (somnul si moartea) erau reprezentati purtand pe cap cununi din flori de mac sau avand in maini flori de mac .In mod evident , grecii erau constienti de faptul ca somnul binecuvantat produs de mac poate aluneca cu usurinta catre moarte.Pliniu relata ca macul consumat in mari cantitati “produce un somn ce poate ajunge pana la moarte”.
Intr-o alta legenda , o vrajitoare rea transformase o femeie intr-o floare de mac , ea putand parasi campul de maci pentru a-si vedea familia numai in timpul noptii.Intr-una din nopti , femeia i-a dezvaluit sotului ei ca vraja ar putea fi destramata daca a doua zi acesta va culege de pe camp floarea in care era preschimbata.Dimineata , barbatul s-a dus pe camp si si-a deosebit sotia in mijlocul a sute de flori de mac , intrucat aceasta nu era udata de roua zorilor (isi petrecuse noaptea alaturi de sot).El a cules floarea , descantul vrajitoarei a fost destramat , iar cei doi au trait fericiti in veci.
Romanii credeau ca macul poate fi folosit ca un remediu pentru ranile sufletesti ale iubirii.
Crestinismul a modificat simbolismul acestei flori.Sculptat in bancile unot catedrale medievale , el reprezenta odihna care avea loc in asteptarea “ultimei zile”. Ateistii remarcau cinic ca macul este de fapt simbolul atipelii care “incepe atunci cand preotul incepe sa vorbeasca”.
In Noua Zeelanda , “macul inalt” este floarea care ii desemneaza pe oamenii care s-au ridicat deasupra celorlalti.”Macul welsh” este caracterizat de culoarea galbena.”Macul de porumb” este numele dat macului salbatic in perioada romana , intrucat acesta crestea de obicei in lanurile de porumb.”Fumul pamantului” este denumirea data macului in Evul Mediu , datorita superstitiei ca fumul produs de arderea acestei plante avea darul de a alunga spiritele rele.
Florile de mac au fost remarcate in timpul campaniilor lui Napoleon , ca inflorind in jurul mormintelor proaspete ale soldatilor , existand credinta ca acestia rasareau din sangele varsat de catre cei cazuti in razboi.
De altfel , macul este un simbol al victimelor tuturor razboaielor.
preluare de la sfinx777
