URMEAZĂ-ȚI VISUL

Am un prieten pe nume Monty Roberts, care are o fermă de cai în San Ysidro. Montz m-a lăsat de multe ori să organizez în casa lui spaţioasă evenimente de strângere de fonduri în cadrul unor programe pentru tineri aflaţi în situaţii de risc.

La ultimul eveniment de acest fel, Monty m-a prezentat astfel:
Doresc să vă spun de ce îl las pe Jack să se folosească de casa mea. Totul a început cu un tânăr care era copilul unui antrenor de cai nomad ce mergea din fermă în fermă şi din staul în staul pentru a antrena cai.
Din cauza tatălui său, adolescentul era nevoit să se multe în permanenţă de la un liceu la altul. În ultimul an de liceu, un profesor i-a cerut să scrie un eseu despre ce anume îţi doreşte să devină când va fi mare.
Tânărul a scris o lucrare de şapte pagini în care şi-a descris visul de a avea cândva o fermă de cai. Şi-a prezentat extrem de detaliat acest vis, incluzând chiar în lucrarea sa o schemă a unei ferme de 2000 de acri, în care era prezentată locaţia fiecărei clădiri, a staulelor şi a pistei de curse. O a doua schemă prezenta planul detaliat al unei case de 130 de metri pătraţi construită pe acea proprietate de 200 de acri.
Tânărul şi-a pus tot sufletul în terminarea acelui proiect, iar a doua zi i l-a dat profesorului său. Două zile mai târziu şi-a primit lucrarea înapoi. Pe prima pagina era scrisă cu roşu nota 4 şi următoarea observaţie: “Vino în biroul meu după ore.”
Băiatul care avea un vis s-a dus după ore în biroul dascălului şi l-a întrebat:
- De ce mi-ați pus nota 4?
Profesorul i-a răspuns:
-Acest vis nu este realist pentru un tânăr ca tine. Nu ai niciun ban. Provii dintr-o familie de nomazi. Nu ai niciun fel de resurse. O fermă de cai presupune foarte mulţi bani. Trebuie mai întâi de toate să cumperi terenul, apoi primii cai de sămânţă şi să plăteşti taxele pentru ei. Este imposibil să reuşeşti.
Apoi a adăugat:
- Dacă îţi vei rescrie lucrarea dintr-o perspectivă mai realistă, am să-ţi îmbunătăţesc nota.
Băiatul s-a dus acasă şi a început să se gândească. L-a întrebat chiar pe tatăl său cum ar trebui să procedeze. acesta i-a răspuns:
- Ascultă, fiule, va trebui să iei singur o hotărâre în această direcţie. Personal, cred ca va fi o decizie foarte importantă pentru tine. În cele din urmă, după ce s-a gândit timp de o săptămână, băiatul i-a dat profesorului exact aceaşi lucrare, spunându-i:
- Vă puteţi păstra nota 4, iar eu îmi voi păstra visul.
În final, Monty, s-a întors către adunare şi a conchis:
- V-am spus această poveste pentru că vă aflaţi în casa mea de 130 de metri pătraţi la ferma mea de cai de 200 de acri. Mai am şi astăzi acea lucrare însemnată cu nota 4, pe care am pus-o într-un chenar deasupra şemineului.
Partea cea mai nostimă este că profesorul care mi-a dat atunci nota 4 a venit acum doi ani cu 30 de elevi la ferma mea, într-o tabără care a durat o săptămână. La plecare mi-a spus:
- Ascultă Monty. Pe timpuri i-am văduvit pe foarte mulţi elevi de visele lor. Mă bucur din suflet că tu ai avut maturitatea de a nu renunţa la al tău.
Nu lăsa pe nimeni sa te văduvească de visele tale. Urmează-ţi inima indiferent de circumstanţele exterioare.

 de Jack Canfield