marți, 23 aprilie 2013

Principiul 90 10

Un principiu care explica modul in care poti avea control pe viata ta. Alegandu-ti reactiile, iti alegi modul in care ti se deruleaza viata.. 

Principiul 90 10

Am observat ca cei mai multi oameni prefera sa se concentreze pe ce nu le place, pe ce le produce durere, deranj, neplacere... Si incearca sa inlature aceste neplaceri actionand asupra lor printr-o presiune, pentru a le corija, a le transforma in ceva bun, placut sau sa le faca sa dispara din viata lor.Dar orice lucru pe care te concentrezi, il intaresti si produce seminte de acelasi fel.Atunci cand educi folosind violenta, vei recolta si mai multa violenta: semeni vant, vei culege furtuna.
De ce toate filmele ce se vor educative, vorbesc mai intai si mai mult despre rau?De ce din toate intamplarile zilnice, cele mai multe despre care se vorbeste sunt cele negative? (Vezi stirile TV). Chiar atat de putine lucruri si lucrari frumoase exista in aceasta lume?Cum poti sa educi inspre lumina si frumos, cand te folosesti de urat si de rau?Daca am reusi sa alegem dintre tot ceea ce ni se intampla partea buna a lucrurilor si sa ne concentram pe ea, am avea parte pe acest pamant de mult mai multa lumina si frumusete.

Stephen Covey
ne arata in cat de important este modul in care reactionam la ceea ce ni se intampla.

Principiul 90 10
 

Care este acest principiu?! 
10% din viata este formata din ceea ce ti se intampla.90% din viata este decisa de modul in care reactionezi.
Ce inseamna asta?NU avem control asupra a 10% din ceea ce ni se intampla..NU putem opri ploaia.Avionul pleaca cu intarziere si ne va afecta programul.Un sofer ne "taie fata" in trafic.NU avem control asupra a 10%.Diferenta este de 90%.
Tu determini acest 90%?CUM? Prin reactia ta.Nu poti controla culoarea rosie a semaforului.Totusi, poti controla reactia ta.
Nu lasa oamenii sa te pacaleasca.Tu poti controla cum sa reactionezi.

Vom lua un exemplu: 
Iei micul dejun cu familia ta. Fiica ta varsa ceasca de cafea pe tine, cand esti deja imbracat(a) ptr serviciu.Nu ai niciun control asupra a ceea ce tocmai s-a intamplat.Ceea ce urmeaza va fi determinat de reactia ta.Te certi fiica..ea incepe sa planga.Dupa aceea te intorci spre partener(a) si il (o) certi ptr ca a asezat ceasca prea aproape de marginea mesei.Urmeaza o scurta cearta.Te grabesti sa te schimbi. Cand te intorci vezi ca fiica ta a fost preocupata de plansul ei asa incat nu si-a terminat micul-dejun si a pierdut si autobuzul ce o ducea la scoala.
Partenera(partenerul) trebuie sa plece la serviciu imediat asa ca iti conduci fiica la scoala cu masina proprie depasind limita de viteza..Dupa 15 min intarziere si plata unei amenzi, ajungi la scoala.Fiica ta fuge din masina la ore si nici macar nu te saluta la plecare.Dupa ce ajungi la serviciu cu 20 min intarziere observi ca ti-ai uitat servieta acasa.Ziua a inceput ingrozitor si pare ca devine din ce in ce mai rea.Abia astepti sa ajungi acasa.Ajuns acasa simti ca familia ta este tensionata din cauza reactiei tale din dimineata respectivei zile..

De ce ai avut o zi proasta?! 
a.cafeaua a fost de vina?
b.fiica ta a fost de vina?
c.politistul care te-a amendat a fost de vina?
d. tu ai fost de vina?

Raspuns corect : d
Nu ai avut niciun control asupra a ceea ce s-a intamplat cu cafeaua.Modul in care ai reactionat in urmatoarele 5 secunde a fost cauza faptului ca ai avut o zi proasta..Uite ce s-ar fi intamplat. si ar fi trebuit sa se fi intamplat:
Cafeaua este varsata pe tine iar fiica ta este pe punctul de a plange.Tu spui calm: "Nu-i nicio problema, draga mea.Data viitoare te rog sa fii mai atenta."Te duci si te schimbi, iti iei servieta si revi la timp ptr sa iti vezi fiica plecand la scoala cu autobuzul.Se intoarce si iti face cu mana. Ajungi cu 5 minute intainte la serviciu si saluti pe toata lumea.

Observi diferenta?
Doua scenarii diferite.Ambele au inceput la fel dar s-au terminat diferit. DE CE?Datorita modului in care ai reactionat.

Chiar nu ai control a 10% din ceea ce se intampla in viata ta.Celelalte 90% sunt determinate de felul in care reactionezi.



de Stephen Covey