Tot timpul am trait cu impresia ca mama mea e cea mai rea din lume.De cand eram mica ma obliga sa mananc ceva de dimineata.Inainte de a pleca la scoala, trebuia sa beau macar laptele, in timp ce alte mamici nici nu se ocupau de asta.Imi facea un sandvis sau imi dadea fructe , pe cand alti copii cumparau chipsuri si mancau tot felul de bunatati.Ce tare ma mai suparam din cauza asta! Si cuvinetele ei:" mananca , haide Nu lasa lucrurile neterminate ! Fa-le bine! Si inca o data!" Si uite asa era mereu...A incalcat legile, e interzis sa pui minorii sa munceasca, ma obliga sa-mi fac patul, s-o ajut sa faca mancare si alte treburi.Cel mai mult nu-mi placea cand ma trimitea dupa paine, era asa de cald, si erau niste cozi...Cat de greu imi venea!
Cand am mai crescut, mama se amesteca in toate:" Cine sunt prietenele tale? Care sunt mamele lor? Unde locuiesc?" Cel mai rau a fost cand am inceput sa-mi fac prieteni. In timp ce prietenele mele se vedeau pe ascuns cu prietenii lor, eu trebuia sa-i chem in salon si sa-i prezint.Era culmea! Si bineinteles urma interogatoriu:" Cum te cheama? Ce studiezi? Unde stai?"
Treburile prin casa se inmulteau ...sa maturi, sa aranjezi debaralele, toate astea ma enervau la culme.
Anii au trecut.M-am casatorit si am familia mea.Acum sunt si eu mama la randul meu.I-am multumit lui Dumnezeu cu bucurie in suflet pentru mama pe care mi-a dat-o.Datoita grijii ei pentru ce mancam, am crescut sanatoasa si puternica,iar cand eram bolnava ma ingrijea cu atat rabdare...
Datorita atentiei cu care m-a urmarit la lectii mi-am terminat facultatea.Pentru ca m-a invatat sa fac treaba prin casa, acum casa mea este curata si ordonata si stiu sa ma organizez.Datorita ei am reusit sa-mi aleg cu grija prietenii pe care ii mai am si acum dupa atatia ani, si sunt pentru mine o adevarata comoara.Ma bucur ca mi-a cunoscut prietenul.Astfel mi-am dat seama care era mai bun si l-am ales ca sot.
"Iti multumesc ,Doamne", i-am zis din tot sufletul " pentru mama pe care mi-ai dat-o, mamica mea draga, careia i-am vazut numai defecte si nu calitati, mama care m-a iubit atat de mult si m-a crescut atat de bine"Acum ca am copii, Doamne as vrea sa ma considere ce-a mai rea mamica din lume!
sursa ( vitamine pentru suflet Humberto A. Agudelo C)
