Frica de întuneric

Majoritatea copiilor dezvolta frica fata de anumite obiecte sau situatii si acest lucru este normal avand in vedere ca ei se afla in etapa de descoperire a lumii din jur. Si noua ca adulti ni se intampla sa ne fie frica de necunoscut, nu-i asa? Ce te faci insa cand copilului tau ii e frica de intuneric? 

Manifestarile celui mic, plansetele, strigatele in noapte, teama de a mai merge la culcare singur, de a ramane in camera, toate acestea pot perturba atat tie, cat si lui viata. O poveste terapeutica prin care ii prezinti in mod diferit intunericul, intr-o maniera prietenoasa, il poate ajuta sa depaseasca aceasta frica. 

„A fost odata un baietel caruia ii era tare frica de intuneric. De fiecare data cand se lasa seara si mama lui ii pregatea patul de somn, copilul incepea sa planga. Stia ca iar o sa fie singur, in intuneric. Chiar daca parintii ii lasau veioza de langa pat aprinsa, chiar daca stateau cu el pana cand se aseza in pat, de fiecare data se trezea in somn cu lumina stinsa si incepea sa tipe. Adormea numai cand ajungea iar in patul parintilor si dormea cu ei. Dimineata, trezirea copilului era un adevarat cosmar pentru toti. Parintii erau obositi, iar cel mic nu reusea sa-si deschida ochii si sa-l alunge pe mos Ene. Intr-o noapte, cand copilul iar se trezi din somn speriat ca e singur, in intuneric, nu mica i-a fost mirarea sa observe o mica steluta pe cer, de pe geamul din camera. O steluta care stralucea si parea ca vrea sa vorbeasca cu el.
-    De ce ti-e frica de intuneric? Il intreba steluta pe copil.
-    Pentru ca pot sa apara monstrii si sa-mi faca rau, raspunse copilul.
-    De ce ar vrea cineva sa-ti faca tie ceva rau? Ai gresit cu ceva?
-    Nu, parintii chiar imi spun ca sunt cuminte, la fel si ceilalti, ma lauda, spuse copilul.
-    Si atunci de ce crezi ca ti-ar vrea raul cineva in noapte? 
-    Nu stiu.
-    Noaptea n-ar trebui sa-ti fie frica deloc, chiar daca este intuneric. Soarele e obosit dupa o zi intreaga de munca de aceea se duce la culcare, deodata cu tine. Insa el isi lasa paznici vrednici pe cer care sa-i ajute pe oameni sa se descurce in noapte, spuse steluta. In plus, fiecare dintre noi, stelutele de pe cer suntem noapte de noapte alaturi de copii, sa le veghem somnul si sa avem grija ca nimic rau nu li se poate intampla. 
-    Tu esti prietena mea? Intreba copilul. Ti-a cerut Soarele sa ai grija de mine?
-    Sigur ca da, raspunse steluta. Numai ca tu, de fiecare data esti atat de fricos si inspaimantat cand ramai singur in noapte, incat nu te-ai uitat macar o data pe cer sa vezi ca eu apar de fiecare data, ca sa te protejez si sa-ti fiu aproape. I-am spus Soarelui de frica ta si astfel mi-a dat in aceasta seara puterea de a vorbi. Si vreau sa-ti spun ca nu trebuie sa-ti fie frica noaptea. Eu voi fi mereu langa tine si-ti voi veghea somnul. Eu iti voi fi aproape si-ti voi aduce numai vise frumoase si linistite. Chiar daca in celelalte seri n-am sa-ti mai pot vorbi, spuse steluta, sa stii ca tu poti sa-mi spui  orice. Te voi asculta si-ti voi raspunde prin licaririle mele. 
-    Asta inseamna ca suntem prieteni? Intreba copilul.
-    Cu siguranta, da.
-    Pentru totdeauna?
-    Da, raspunse steluta.
-    Si vei fi mereu langa mine seara?
-    Exact. De aceea atunci cand simti ca iti este frica in intuneric, aminteste-te ca eu sunt langa tine si am grija de tot ce ti s-ar putea intampla. Si acum, fugi la somn. Maine mergi la gradinita.
-    Steluto, iti multumesc ca esti langa mine. Promit sa incerc sa nu-mi mai fie frica de intuneric, spuse copilul.
Din acea seara, copilului nu i-a mai fost frica sa mearga la culcare. A cerut chiar sa i se inchida veioza pentru a putea vedea mai bine pe geam, steluta. Ii spunea in fiecare seara somn usor, inainte de a-i transmite cateva din gandurile lui. Ii povestea faptele bune pe care le-a facut pe parcursul zilei, isi recunostea greselile si adormea apoi impacat ca are un prieten care il poate proteja indiferent de ce s-ar putea intampla.”

O astfel de poveste ii poate prezenta copilului o infatisare mai placuta a intunericului. Ii ofera o interpretare a lucrurilor necunoscute care se intampla in timpul noptii. Daca celui mic ii place povestea, puteti privi impreuna pe geam pentru a cauta o stea pe cer care sa ii fie „prietena”. Daca cerul nu este vizibil de la fereastra camerei lui, ii puteti lipi pe geam o stea care sa il protejeze in fiecare seara. Puteti lipi o steluta pe geam si pentru noptile innorate, cand copilul nu mai poate vedea pe cer stelele.

 Sursa: Sunt părinte.ro