marți, 27 martie 2012

Gaina care vrea in ciorba....







Stiti probabil bancul cu vacutele care, din dragoste pentru un anumit brand de mancare rapida, stau la coada de buna voie in fata stabilimentului ce foloseste carnita lor. Ele cer cu indarjire sa fie transformate in hamburgeri, pentru ca asta li se pare cea mai demna alegere de viata pe care o pot face. Paralela odata facuta, trebuie sa admit cu umilinta ca nu am pretentia sa fiu originala si urmaresc acelasi fir rosu conducator ca si vacutele de mai sus. Uneori sunt doar o gaina vie care adora sa ajunga bucatelita intr-o ciorba. Ideea de a inota printre suratele galuste, intr-o zeama galbena si mult apreciata de meseni si mai ales de un mesean anume, ma da gata. Ce daca eu, gaina, sunt facuta ciopartele, si doar cu greu mai poti sa te uiti la mine si sa vezi/intelegi ce-am fost odata. Sa trecem de la gaini si ciorbe la femei si relatiile lor dar pastrand izul de ograda si pasaret. Sunt unii barbati pe care ii poti mirosi de la departare ca sunt aducatori de bucluc. Ei imprastie in jur magie dar chiar si o incepatoare in ale relatiilor poate sa-si dea seama ca sunt aranjati frumos, precum o ciuperca rosie cu puncte albe, in asteptarea cuiva pe care sa-l otravesca. Odata ce am intalnit asa un barbat, doar cu greu pot sa-i refuz invitatia. Stiu ca o sa fie rau de tot la un moment dat dar, pentru inceput, intuiesc faptul ca o sa ma simt neobrazat de bine. Si ii aud chemarea de la departare, caci si el stie sa recunoasca dintr-o gramada de femei o gaina pe cinste si imi face incantatii de imperechere peste capetele celorlalti. Si ma apropii cu pasi mici dar siguri si apoi imi scot un fulg din coada si i-l dau pe post de talisman. Vvrei ssa ffffi bubucatarul si calaul meu?, ma balbai emotionata. Te rog, as fi onorata. Si-uite asa incepe o tovarasie care o sa ma transforme dintr-o gaina vesela intr-o ciorbita gustoasa. E ciudata, oricum, apetenta pentru a trai la maximum si neparat ceva din care stii ca o sa iesi tare ciufulit dar vrei chiar si in conditiile astea. Am vazut eu ca unii oameni isi iau adrenalina de la urcatul pe munti, infruntand pericole vizibile si genuni cascate aprig sub ei. Altii exploreaza pesteri aflate la mare adancime si risca mereu sa nu mai poata face drumul inapoi. Exista si imblanzitori de serpi si oameni care lucreaza in medii toxice si traficanti de droguri cu sange rece. Eu nu trebuie sa ma deplasez la mari departari pentru a obtine momente de adrenalina maxima. Am ales sa nu-mi iau echipamente complicate si sa ma cocot cine stie unde si nici bilete de avion catre abisuri albastre nu cumpar. De ce sa ma strofoc atat cand pot sa am un bungee jumping prelungit intr-un apartament? Prefer sa am de-a face din cand in cand, cand ma plictisesc, cu oamenii care genereaza senzatii tari si care, odata ce te-au atins, te fac sa te zbati intre viata si moarte. Sau, mai précis, intre viata normala si viata care incepe dupa ce i-ai cunoscut. Una marcata de precedentul unor emotii intense, pe care stii ca nu le poti accesa decat daca te oferi pentru o ciorbita de potroace. Da, eu si vacutele alea celebre. Ne place viata la maximum si prin urmare suntem gata sa ne oferim pe noi insine, din cand in cand, pe post de kamikatze. Sunt cateodata o gaina, e drept. Dar daca ati sti ce ciorba iese, m-ati invidia. preluare hot.city