sâmbătă, 5 mai 2012


Fericirea se invata

Ceea ce însa este comun tuturor filosofilor privind fericirea este ca aceasta reprezinta un ideal urmarit, fara absolut nici o exceptie, de fiecare persoana in parte, fie începând cu cel mai înversunat pesimist pâna la optimistul cel mai pur, fie începând cu omul cel mai simplu pâna la cel mai învatat dintre filosofi. Avem nevoie de credinta în Cel de Sus, adica, credinta într-o întruchipare a Marelui Anonim, care ne va asigura "dincolo" o noua fericire incomparabila cu cea din timpul vietii.  Oricare ar fi punctul de plecare fericirea ramâne totusi un ideal intangibil.  Cred ca fericirea are mai multe nume: recunostinta, satisfactie, multumire, implinire, dragoste, prietenie, suras, zambet si lista poate continua.Fericirea este o alegere. O alegere in fiecare moment. Fericirea este subiectiva, iar fiecare o percepe intr-un alt mod. Uneori esti nemultumita de viata ta de familie, de certurile cu partenerul tau de viata si crezi ca nu se mai poate face nimic. Insa gandeste-te pentru doua secunde cum ar fi viata ta daca el nu ar mai fi langa tine sau daca acel copilas pe care il aveti nu ar fi existat? Asa iti poti da seama cat de fericita esti, doar ca nu vrei sa vezi acest lucru si eviti sa recunosti. Ce e fericirea? Un castig la loto? O masina frumoasa? O casa? Da si nu, banii nu aduc fericirea, insa pot sa o intretina. O intretin daca esti tu fericita. Fiecare persoana are un numar de receptori ai fericirii. Mai mult ca sigur acesti receptori au o influenta importanta asupra ta. Creierul percepe ceea ce este placut si ceea ce nu este placut.Modul in care gandesti iti poate influenta partea de fericire. Gandurile negative trebuie sa le privesti cu mai multa detasare, doar asa le vei depasi cu succes. Daca inveti sa fii multumita de felul cum arati, de familie, de casa ta si de viata ta in general, vei simti mult mai des aceste momente de fericire. Adevarata fericire pentru omul evoluat consta in atingerea unui grad superior de perfectionare a constiintei, de imbogatire spirituala, de realizare a idealurilor vietii umane.
Fericirea nu este deloc un dar venit de undeva si nici nu trebuie confundata cu o simpla tacere. Fericirea este lupta, cucerire, victorie asupra noastra insine ca si asupra naturii. Nu este deloc usor de obtinut fericirea pentru ca in complexitatea de avalanse de sentimente si ganduri, efortul, forta morala ocupa un loc foarte important.
O floare daruita iubitei inseamna o emotie in plus, un semn al daruirii, un gand nou, un gand bun, o nazuinta luminoasa, este ca un joc cu care se hraneste dragostea noastra.
Desigur, ne putem întreba pe bună dreptate de ce nu sîntem fericiţi tot timpul dacă fericirea este permanent în noi? Sau de ce durează atît de puţin atunci cînd ajungem să o trăim? O analiză sumară ne arată că orice fericire pe care o trăieşte omul este legată de îndeplinirea unei dorinţe. Astfel, am ajuns să condiţionăm trăirea fericirii de îndeplinirea dorinţelor. Nimic mai fals. Fericirea nu depinde de nimeni şi de nimic. Ea nu are nici o legătură cu îndeplinirea dorinţelor sau cu respectarea a nu ştiu cîte reguli. Fericirea nu este o recompensă, nu este ceva care să poată fi atins pe baza unui raţionament sau pe baza unei înşiruiri de fapte. 
Fericirea există tot timpul pentru că ea este însăşi natura. In concluzie fericirea nu este o destinatie ci un mod de a trai.
Preluare Mirela Zivari-Terapia M.
 Foto: Insomnii