Dorinta sufletului: simplitatea adevarului si a dragostei

Un alt principiu important al sufletului pare a fi simplitatea. Multi dintre noi se implica foarte mult in povestile despre cum credem ca suntem noi, altii si lumea in care traim. Iar povestile au modul lor de a deveni din ce in ce mai importante si cu cat vorbim mai mult despre ele, cu atat mai predominante devin, pana cand ne regasim incarcerati in ele. Povestile noastre devin scenariile noastre; ne coloreaza viziunea si perceptia, ne determina alegerile, ne impovareaza cu frica, resentimente, cu amaraciune si furie.

Cu toata astea, cand privim cu atentie la povestile noastre, de multe ori se dovedeste ca ele au foarte putina substanta si adevar. Cu cat ne spunem povestea mai des, cu atat pierdem din vedere ceea ce este adevarat, transformand adesea o simpla perceptie de moment intr-un adevar imposibil de tagaduit.

Acest adevar auto-creat incepe apoi sa ne defineasca pe noi insine si lumea in care traim, dar de cele mai multe ori ne serveste doar la a ne limita-pentru ca nu realizam ca de cele mai multe ori povestile noastre doar ne limiteaza.

Daca povestea ta este ca “Mama era rece si nu-mi arata afectiune”, urmatoare adaugire la povestea ta va fi “Mama nu m-a iubit” ceea ce se va transforma in “Nu eram suficient de bun pentru a fi iubit”, apoi in “Nimeni nu ma iubeste”, apoi in “Lumea este un loc in care iubirea nu are ce cauta” sau“Intotdeauna imi aleg parteneri care nu ma iubesc.” In acest stadiu, povestea noastra a devenit nu numai punctul nostru de perceptie asupra lumii ci si filtrul prin care intelegem lumea si deci filtrul prin care intelegem toate experientele si interactiunile cu altii si scenariul conform caruia vom atrage experiente in viata noastra.

Scenariul de viata, exact ca un scenariu de film, determina modul cum va juca personajul principal si modul cum ceilalti vor interactiona cu el. Cand povestea noastra devine scenariul nostru (si cu totii avem astfel de scenarii), devenim convinsi ca perceptiile noastre sunt absolut reale cand, de fapt, multe din povestile noastre originale sunt pur si simplu povesti, care nu se pot dovedi prin fapte reale.

Uneori, am investit atat de mult in aceste scenarii si povesti incat insasi vindecarea poate fi sabotata, pe masura ce cadem in capcana “da, dar…” care inseamna rezistenta la schimbare sau dorinta noastra ca altii sa se schimbe pentru ca noi sa fim fericiti.

Vindecarea se creeaza prin imbratisarea adevarurilor simple care nu poarta greutatea povestilor sau a scenariilor noastre. De exemplu, cei care sunt divortati si au investit enorm in povestea relatiei si a mariajului si motivele pentru care s-a intamplat divortul, fapt care ofera justificare pentru furia pe care o simt. In orice caz, de cele mai multe ori povestea duce lipsa de fapte concrete din relatie. Adevarul simplu este urmatorul: “Candva a fost o mare dragoste intre noi si este foarte trist ca aceasta iubire s-a pierdut.”Acesta este un exemplu de adevar de adevar simplu; cand acest adevar poate fi privit in fata, vindecarea poate incepe.
Prezenta sufletului este evidenta atunci cand exista simplitate. Adesea noi trecem peste simplitatea dragostei atunci cand ne concentram atentia pe dorinta noastra ca lucrurile sa fie mai frumoase decat sunt, sau cand dorim ca ceilalti sa ne ofere mult mai mult decat sunt capabili sa ne ofere. Cand trecem cu vederea placerile simple si simplitatea dragostei in relatiile umane, ne indreptam atentia catre ceea ce lipseste si atunci se creeaza scenariile din viata noastra.

Iubirea nu este un secret, este peste tot in jur si este simpla. Este partenerul care iti aduce supa la pat cand esti bolnav, este cineva care-ti tine umbrela cand ploua, este un prieten care te suna sa te intrebe ce faci. Dragostea simpla si deloc complicata este in jurul nostru in fiecare zi.

Dragostea curge atunci cand comunicam simplu. Cand suntem furiosi pe cineva, dragostea poate curge in continuare atunci cand spunem: “M-am simtit dezamagit pentru ca nu ai aparut la petrecerea mea”, mai degraba decat atunci cand cream povesti intregi in jurul unui eveniment, povesti care devin atat de mari incat cea care nu a aparut la ziua ta este transformat in mama pe care o dispretuiesti iar prietenii ajung sa plateasca pretul pentru inca o poveste din scenariul nostru.

Comunicarea simpla a ceea ce nu ne face placere merge mana in mana cu aprecierea simpla. Cu cat suntem mai clari si mai simpli, cu atat dragostea poate curge mai bine. Si pe masura ce devenim mai clari in comunicarea cu ceilalti,si ceilalti ne vor raspunde in aceeasi maniera. Nu va mai trebui sa ascultam povestile lungi care sa ne explice de ce nu au aparut la petrecerea noastra; ci vor spune simplu:”Imi pare rau”, oferindu-ne un adevar simplu.

Exista multe dovezi in jur cum ca dragostea simpla inca mai exista. Doar trebuie sa o constientizam.

Sursa: Da mai departe...