Singurul supraviețuitor de pe o navă care se scufundase, a fost aruncat pe malul unei insule nelocuite. El s-arugat fierbinte lui Dumnezeu să-l salveze și în fiecare zi scruta orizontul, în găsirea ajutorului, dar nimeni nu părea să vină spre acea insulă. Obosit, a reușit să-și încropească o colibă din lemnele aruncate de ocean pe malul insulei. Dar, într-o zi, după ce a vânat ceva pentru mâncare, s-a întors la coliba sa. Spre surprinderea lui, coliba era în flăcări, fumul ridicându-se în rotocoale spre cer. Ce ar fi putut să i se întâmple mai rău decât să-i ardă și coliba? Pierduse totul. Tot ce avea era în acea colibă. Plin de mânie a strigat către Dumnezeu:
– Doamne, cum ai putut să-mi faci una ca asta?
Totuși, devreme în dimineața zilei următoare a fost trezit de zgomotele unei nave ce se apropia de insulă.Venise să-l salveze.
– De unde ați știut că sunt aici? a întrebat omul curios.
– Am văzut semnalul luminos, au răspuns cei de pe navă.
Wayne Rice
