Reprimarea emoțiilor

Durerea este o emoţie naturală. Este acea parte din tine care-ţi permite să spui la revedere când nu vrei să spui la revedere; să exprimi – să împingi afară, să expulzezi – tristeţea din tine, atunci când trăieşti experienţa oricărui fel de pierdere. Ar putea fi pierderea omului pe care-1 iubeşti, sau pierderea unei lentile de contact.
Când ţi se permite să-ţi exprimi durerea, atunci scapi de ea. Copiii cărora li se permite să fie trişti atunci când sunt mici, se vindecă de tristeţe când sunt adulţi şi, prin urmare, trec de obicei cu mare repeziciune prin tristeţe.
Copiilor cărora li se spune „Haide, nu mai plânge!” le vine foarte greu să plângă când sunt adulţi. La urma urmei, toată viaţa li s-a spus să nu plângă. Prin urmare, ei îşi reprimă durerea.
Durerea care este reprimată în permanenţă devine depresie cronică, o emoţie foarte nenaturală.
Din cauza depresiei cronice, oameni au ucis, războaie au început, naţiuni au căzut.

Mânia este o emoţie naturală. Este unealta pe care o ai şi care-ţi permite să spui „Nu, mulţumesc”. Ea nu trebuie să fie violentă şi nu trebuie niciodată să-i facă rău altuia.
Când copiilor li se permite să-şi exprime mânia, ei capătă o atitudine foarte sănătoasă faţă de ea când ajung adulţi. Şi, de aceea, de cele mai multe ori trec prin mânie foarte repede.
Copiilor care sunt lămuriţi să creadă că mânia nu este ceva în regulă – că este greşit să o exprime şi că, de fapt, ei n-ar trebui să aibă un asemenea sentiment – le va fi foarte greu ca adulţi să se descurce atunci când sunt mânioşi.
Mânia care este reprimată în permanenţă devine furie, o emoţie foarte ne-naturală.
Din cauza furiei, oameni au ucis, războaie au început, naţiuni au căzut.

Dorinţa de a fi ca celălalt este o emoţie naturală. Este emoţia care-l face pe copilaşul de cinci ani să se străduiască să ajungă la clanţa uşii ca şi sora lui mai mare – sau să meargă pe bicicletă. Dorinţa de a fi ca celălalt este emoţia naturală care te face să încerci din nou; să te străduieşti mai tare: să continui să te lupţi până când reuşeşti. Este foarte sănătos şi foarte natural să ai o asemenea dorinţă. Când copiilor li se permite să-şi exprime această dorinţă, ei capătă o atitudine foarte sănătoasă faţă de ea când ajung adulţi şi, de aceea, de cele mai multe ori trec prin această dorinţă foarte repede.
Copiilor care sunt lămuriţi să creadă că această dorinţă nu este un lucru în regulă – că este greşit să o exprime şi că, de fapt, ei n-ar trebui să aibă un asemenea sentiment – le va fi foarte greu ca adulţi să se descurce atunci când doresc ceva.
Dorinţa de a fi ca celălalt care este reprimată în permanenţă devine invidie, o emoţie foarte ne-naturală.
Din cauza invidiei, oameni au ucis, războaie au început, naţiuni au căzut.

Frica este o emoţie naturală. Toţi copiii se nasc cu două temeri: teama de a cădea şi teama de zgomote puternice. Toate celelalte frici sunt răspunsuri învăţate ca reacţie la mediul înconjurător, sau sunt induse de către părinţi. Scopul fricii naturale este de a te face să fii precaut. Precauţia este o unealtă care te ajută să-ţi ţii corpul în viaţă. Este un produs al dragostei. Dragostea de Sine.
Copiilor care sunt lămuriţi să creadă că frica nu este un lucru în regulă – că e greşit să o exprime şi că, de fapt, ei n-ar trebui să aibă un asemenea sentiment – le va fi foarte greu ca adulţi să se descurce atunci când le este frică de ceva.
Frica reprimată în permanenţă devine panică, o emoţie foarte ne-naturală.
Din cauza panicii, oameni au ucis, războaie au început, naţiuni au căzut.

Dragostea este o emoţie naturală. Când îi este permis să se exprime şi să fie primită de către copil în mod normal şi natural, fără limitări sau condiţionări, fără inhibiţii sau ruşine, ea nu cere nimic altceva, deoarece bucuria dragostei exprimată şi primită în acest fel este suficientă prin ea însăşi. însă dragostea care a fost condiţionată, limitată, învelită în reguli şi regu¬lamente, ritualuri şi restricţii, controlată, manipulată şi reţinută, devine nenaturală.
Copiilor care sunt lămuriţi să creadă că dragostea naturală nu este un lucru în regulă -că este greşit să o exprime şi că, de fapt, ei n-ar trebui să aibă un asemenea sentiment – le va fi foarte greu ca adulţi să îşi manifeste dragostea aşa cum trebuie.
Dragostea care este reprimată în permanenţă devine spirit de posesiune, o emoţie foar¬te ne-naturală.
Dm cauza acestui spirit, oameni au ucis, războaie au început, naţiuni au căzut.

Şi, astfel, emoţiile naturale, când sunt reprimate, produc reacţii şi răspunsuri nenaturale. Majoritatea oamenilor îşi reprimă cele mai multe dintre emoţiile lor naturale. Dar ele sunt prietenii voştri. Ele sunt darurile făcute vouă. Acestea sunt uneltele voastre divine ce vă ajută să treceţi cu îndemânare prin experienţă.
Aceste unelte vă sunt date la naştere, ele au ca scop să vă ajute să treceţi peste greutăţile vieţii.

Autor text: Neale Donald Walsch

Femeia este reflectarea barbatului de langa ea.

Brad Pitt despre soția sa :

Soția mea s-a îmbolnăvit. Ea a fost mereu nervoasa din cauza problemelor de la locul de muncă, viața personală, eșecurile ei și copii. Ea a pierdut aproape 15 kg si ajunsese la 40 kg. A devenit extrem de slaba si plangea constant. Nu mai era o femeie fericita. A suferit de dureri de cap continue, dureri in piept si nevralgii intercostale. Nu dormea bine, adormea numai dimineața și obosea foarte repede în timpul zilei. Relația noastră ajunsese in punctul in care urma sa ne despartim. Frumusețea ii disparuse, avea cearcane uriase, nu mai avea grija de ea. A refuzat sa mai joace in filme, respingand rapid orice rol i se propunea. Mi-am pierdut speranța și a crezut că vom divorța mai repede ... Dar apoi m-am decis să acționez si sa schimb asta. Pana la urma a fost cea mai frumoasă femeie de pe pământ, idolul a mai mult de jumătate din bărbații și femeile de pe pământ, iar eu am fost cel caruia soarta i-a permis sa o iubesc si să o îmbrățișez. Am început să ma port extrem de frumos. Flori, daruri și complimente, gesturi de afectiune pentru care nu le-am facut. Am surprin-o si am incantat-o in fiecare minut. Am inceput sa trăiesc doar pentru ea. Am vorbit în public doar despre ea. Am dus toate discutiile în direcția ei. Am lăudat-o în fața prietenilor nostri. Pare de necrezut, dar ea a înflorit. Ea inceput sa mai ia in greutate, nu mai era nervosa și m-a iubit chiar mai mult decât oricând. N-am crezut niciodata că ea poate iubi atât de mult.

Și apoi am realizat un lucru : femeia este reflectarea barbatului de langa ea.

Dacă o iubești până la punctul nebuniei, ea va deveni o nebunie.

Brad Pitt 

Tradiţia sărbătorii Sânzienelor, a Solstiţiului de vară şi a zilei Sfântului Ioan Botezătorul

 Noaptea de Sânziene  este o noapte magică, un moment de linişte, de echilibru, în care se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Se spune că mai ales în această noapte (23-24 iunie, noaptea premergătoare zilei Sfântului Ioan Botezătorul) cei norocoşi pot întâlni Sânzâienele.

 
Numite în tradiţia populară şi Sfintele, Frumoasele, Măiastrele, Sânzienele sau Sânzâienele sunt fiinţe ireale, fantastice, făpturi luminoase din aer, albe, frumoase, binefăcătoare, care au numai însuşiri bune. Fuioare uşoare de vânt în timpul zilei, noaptea se transformă în zâne cu părul galben şi rochii albe de abur, ce dansează hore ameţitoare prin grădini, mutându-se dintr-un loc într-altul, cântând în aer cu glasuri nemaiauzit de armonioase. Sunt entităţi ale aerului, transparente, pure şi nobile, foarte greu de perceput, dată fiind natura lor instabilă, fluidă, predispusă la mişcări foarte rapide.  

Spre deosebire de alte personaje mitice, ca Ielele şi Rusaliile, Sânzienele (Drăgaicele) sunt binevoitoare omului, aduc fertilitate culturilor agricole, femeilor căsătorite, păsărilor şi animalelor, dau miros şi puteri tainice florilor, tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor şi apără lanurile de intemperiile naturii. Sub un nume sau altul, aceste făpturi mitice există în folclorul tuturor popoarelor, nu numai în Europa, ci pe toate continentele.

 

Sărbătoarea Sânzienelor are loc la trei zile după Solstiţiul de Vară, cea mai lungă zi din an, moment de răscruce situat la mijlocul anului şi înscris sub semnul focului, al Soarelui. În cinstea acestuia se aprind focuri uriaşe pe culmile dealurilor. Încinşi cu brâuri din pelin, oamenii se rotesc în jurul focului, apoi aruncă în foc aceste brâuri ca să ardă odată cu toate posibilele necazuri viitoare. La final, se rostogolesc la vale roţi aprinse, şi ele simboluri ale Soarelui, care se îndreaptă odată cu vara către toamnă şi care au rolul de a alunga spiritele rele. Uneori, sunt lăsate să plutească pe ape mici ambarcaţiuni cu lumânări. Se practică săritul peste focul purificator. Se crede că cine va trece prin foc sau va sări peste el în această noapte, se va purifica şi întregul an care urmează va fi apărat de duhurile rele, de boli şi va fi fericit. Tradiţiile acestea, care există şi acum în ţările Europei Centrale şi de Nord datează de secole, cu mult înaintea creştinismului. 
 
După ce se trece de miezul nopţii şi focurile se sting, oamenii se îndreaptă în linişte spre casele lor, lăsând locul spiritelor care, după credinţa populară, în noaptea aceasta ca şi în toate nopţile importante ale anului, hoinăresc hai-hui prin lume. De aceea, cu această ocazie se realizează şi practici de pomenire a morţilor, numite Moşii de Sânzâiene: se face curăţenie la morminte, se pun flori, se aprind lumânări şi se dă de pomană la cimitir.

În această zi, florile de sânzâiene, împletite în cununi, sunt atârnate, până în anul următor, la ferestre, la porţi, la streşinile caselor, cu credinţa că vor apăra oamenii, animalele şi recolta de forţele nefaste, malefice şi vor aduce noroc şi belşug. Aceste cununi sunt folosite şi pentru prevederea viitorului, în funcţie de felul în care cad după ce sunt aruncate pe casă.

 

Floarea de Sânziană (Gallium verum sau Gallium mollugo – după culoarea galbenă sau albă) este o floare de câmp cu inflorescenţe mărunte, pline de polen, frumos mirositoare, care înfloreşte în preajma solstiţiului de vară, în perioada coacerii cerealelor. Ea are numeroase întrebuinţări în medicină şi cosmetică, drept pentru care mitologia populară i-a acordat şi proprietăţi mistice, fiind folosită în practicile magice efectuate în noaptea premergătoare zilei Sfântului Ioan Botezătorul. Dacă o fată tânără o pune sub pernă în noaptea respectivă, îşi va visa cu siguranţă ursitul. Dacă îşi pun în păr sau în sân floarea respectivă, atât fetele cât şi femeile devin mai atrăgătoare şi mai drăgăstoase. Dacă se spală la ivirea zorilor cu roua căzută pe Sânzâiene sau se îmbăiază în apă curgătoare devin mai frumoase.

 

În medicina populară, Sânziana are numeroase întrebuinţări, dar pentru a avea eficienţa dorită trebuie culeasă după un anume ritual: florile se culeg în zorii zilei de Sf. Ioan Botezătorul, în timp ce tulpina şi seminţele, cum este şi firesc, toamna. Dacă sunt culese corespunzător, proprietăţile lor sunt miraculoase. Astfel, întăresc copiii debili şi limfatici, dacă se pun în apa lor de baie; vindecă frigurile; puse în alcool vindecă rănile şi urmele loviturilor; roua căzută pe flori în noaptea de Sf. Ioan Botezătorul este leac sigur pentru bolile de ochi şi piele.

În acelaşi timp, floarea de Sânziană este un reper calendaristic agrar. Dacă înfloreşte înainte de Sf. Ioan Botezătorul, înseamnă că vegetaţia plantelor este prea avansată. La trei zile după Solstiţiul de Vară, ziua începe deja să scadă. Întreaga vegetaţie îşi pierde cîte puţin sevele şi aromele. De aceea, ultima zi de culegere a plantelor vindecătoare este ziua de Sânzâiene, fiind considerată cea mai bună zi din an pentru aceasta, florile potenţându-şi puterile şi mirosurile înainte să le înceapă declinul. Multe din florile şi ierburile care se culeg în această zi, sunt duse la biserică, cu credinţa ca vor fi sfinţite şi prin aceasta vor fi curăţate de influenţele negative ale Rusaliilor/Ielelor, zânele rele ale pădurilor. 

Pentru ţărani această zi este foarte importantă pentru prognoza vremii. În credinţa populară se crede că dacă plouă de Sf. Ioan Botezătorul sau după Sânziene,este de rău augur, deoarece următoarele 40 de zile va ploua neîncetat.

Din seria obiceiurilor legate de această zi face parte şi tradiţia băii de solstiţiu (21 iunie) sau de ziua Sf. Ioan Botezătorul (24 iunie). Aceasta se face într-o apă curgătoare şi se consideră că spală toate nenorocirile şi supărările anului trecut, precum şi că ajută ca să se împlinească toate dorinţele în următorul an. Există de asemenea obiceiul unui scăldat ritual pentru păstrarea sănătăţii. Pentru acest lucru sunt alese locuri anume, ape din sălbaticie. Se mai spune că dacă la miezul nopţii bei roua căzută pe floarea de Sânziană, aceasta purifică şi este aducătoare de noroc, iar dacă faci în această zi o baie în care ai turnat decoctul făcut din nouă plante anume – obligatoriu şi Sânziana, tot anul vei fi sănătos şi-ţi va merge bine.

Lista credinţelor populare legate de această sărbătoare este foarte bogată:

- În această noapte, ca şi în noaptea de Crăciun, se spune că animalele stau de vorbă. Cine le pândeşte le poate înţelege graiul şi poate afla multe taine.

- Tot în această noapte se spune că răsare în mod magic floarea albă de ferigă, care aduce noroc celui care o va culege, înfruntând curajos duhurile care o păzesc; acesta va putea citi gândurile oamenilor şi va descoperi comori ascunse.

- În această noapte se înconjoară casa cu făcliile aprinse, la fel câmpurile cu cereale, fâneţele, grajdurile, aceasta pentru ca anul următor să fie mai bogat. În acelaşi timp, se fac puternice zgomote nocturne pentru a alunga duhurile rele.

- Dacă o fată aruncă un buchet de flori de Sânziene prin uşa deschisă sau prin fereastră, atunci îşi va găsi în acest an ursitul. Alteori buchetul se pune sub pernă, căci se spune că visele din această noapte se împlinesc.

- Perioada solstiţiului de vară este şi prilej pentru organizarea târgurilor, bâlciurilor şi iarmaroacelor, pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei (Târgurile de Fete).

- Una dintre plantele deosebit de folosite în medicina populară este verbina. Pentru ca să aibă eficienţă, verbina se culege doar în nopţile de Sânziene, de Înălţarea la Cer şi de Sf. Petru şi Pavel. Acestei plante i s-a acordat o importanţă şi un respect deosebit, încă din antichitate: romanii îşi împodobeau cu ea templele. Se considera că este sub influenţa planetei Venus, de aceea era folosită în ritualurile pentru dragoste. Dacă se punea pe câmp, atunci aducea prosperitate şi recoltă bogată. Dacă se punea în pantofi, îţi lua oboseala pe loc. Se spune că nu e voie să o scoţi din pământ cu un obiect din fier, ci doar cu unul din argint. Însă înainte de a o scoate se toarnă pe pământ ceară şi miere. După ce este scoasă (în noaptea sărbătorilor amintite) trebuie să fie pusă uşor pe pământ şi să fie vegheată pînă la răsăritul zorilor. În medicina populară se mai spune că dacă culegi această plantă înainte de asfinţitul soarelui, tot anul următor nu vei avea dureri de cap.

- La solstiţiul de vară se atârnă crengi de arţar la uşi şi la ferestre, pentru că există credinţa fermă că în acest fel vor fi îndepărtate toate forţele malefice. Frunzele de arţar culese în această zi şi puse la uscat vindecă orice rană şi înlătură durerea de cap.

- Dacă hainele, covoarele şi aşternuturile sunt expuse în 24 iunie la soare, ele nu vor fi mâncate de molii.

- Dacă în această zi vezi o furnică roşie, aceasta este de foarte bun augur. Iar dacă găseşti o furnică în portmoneu, este un semn indubitabil că vei avea un an foarte bogat.

- În unele zone se obişnuieşte ca în această zi să se mănânce turte din aluat cu flori de soc, în felul acesta întregul an care urmează vei fi sănătos. Crenguţe de soc sunt atârnate la ferestre şi la uşi, pentru a apăra în felul acesta casa de orice necazuri şi boli şi pentru a se asigura astfel bunăstarea în tot anul următor. Din cele mai vechi timpuri, socul este plantat lângă casele oamenilor deoarece se crede că în el sălăşluieşte un duh sau o zână bună care-i apără pe oameni de nenorociri. E considerat un sacrilegiu să tai un soc, copacul despre care ţăranii spun că „în faţa lui trebuie să-ţi scoţi pălăria”.

- Se spune că dacă culegi şi mănânci la miezul nopţi de Sf. Ion Botezătorul petalele florii de grâu, numită albăstrica, tot anul vei avea noroc în toate.

                                                  

Preluare: yogaesoteric.net

Ce este Inteligenta Emotionala?

Inteligenta Emotionala este formata din 4 elemente:

* Intelegerea mai buna a propriilor emotii
* Gestionarea eficienta a propriilor emotii si crestere semnificativa a calitatii vietii
* Intelegerea mai buna a celor din jur si o convietuire cu un grad de confort ridicat
* Crearea de relatii mai bune la toate nivelele cu cei din jur si cresterea productivitatii si a imaginii personale

Conform cercetarilor statistice, competenta emotionala este de doua ori mai importanta decat abilitatile tehnice sau intelectuale. Dezvoltarea inteligentei emotionale reprezinta intelegerea si gestionarea emotiilor pentru a crea relatii armonioase cu cei din jur.

Componente ale Inteligentei Emotionale

Auto–Constientizarea
* Determinarea punctelor forte si a limitarilor
* Constientizarea emotiilor si a efectelor acestora asupra comportamentului, precum si de impactul acestora asupra celorlalti.
* Analiza comportamentului dinr-o perspectiva introspectiva.

Managementul Emotiilor
* Obtinerea abilitatilor de a face fata in mod eficient stresului si frustrarii.
* Sa fii flexibil si sa doresti sa te adaptezi la schimbare.

Imaginea proprie si Auto–motivarea
* Dezvoltarea unui simt de autoevaluare si increderea in abilitatile de a face fata cererilor.
* Motivarea prin factori interni precum nevoia de realizare si nevoia de dezvoltare personala.

Abilitati sociale
* Ascultare activa
* Intrare in raport cu ceea ce simt ceilalti
* Prevenirea unei influente negative a factorilor emotionali asupra capacitatii de ascultare
* Asertivitate
* Gestionarea conflictelor

Beneficiile Inteligentei Emotionale

* Performante marite
* Motivatie imbunatatita
* Inovatie sporita
* Incredere
* Leadership si management eficient
* Munca in echipa excelenta

Originile conceptului de „Inteligenta Emotionala”

Termenul „inteligenta emotionala” a fost folosit pentru prima data intr-un articol din anul 1990 de catre psihologii, Peter Salovey si John Mayer Cu toate ca acest termen este relativ nou, componentele conceptului, inteligenta emotionala pot fi datate pana la arhicunoscuta afirmatie a lui lui Socrate (470 – 399 iHr)„Cunoaste-te pe tine insuti”. In Biblie, atat in Vechiul cat si in Noul Testament „Nu fa altuia ce tie nu-ti place” si „Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti” pot fi vazute ca elemente de Inteligenta Emotionala.

In 1983 Howard Gardner a introdus conceptul de: ”Inteligente Multiple”. El argumenta ca exista nu doar un singur tip de inteligenta ca si cea masurata prin teste si dezvoltata in cadrul scolar, ci multiple tipuri de inteligente. El a inventat sintagma : „ Nu intrebati, cat de destepti sunteti, ci cum sunteti inteligenti”. Gardner a identificat 7 tipuri de inteligenta diferite de abilitatile comunicative si matematice uzuale. Printre aceastea, el a inclus si doua abilitati personale: auto-constientizarea starilor interioare si interactivitatea sociala eficienta.

Cele 7 tipuri de inteligente ale lui Gardner sunt:

* Inteligenta Matematica–Logica
* Inteligenta Interpersonala
* Inteligenta Spatiala
* Inteligenta Ritmic–Muzicala
* Inteligenta Intrapersonala
* Inteligenta Kinestetica
* Inteligenta Lingvistic–Verbala

De la inceput poate fi observat ca inter-personalul si intra-personalul sunt vazute ca doua inteligente separate si corespund cu definitia de Inteligenta Emotionala.

Legatura dintre Inteligenta Emotionala si IQ?

Multi ani au existat dispute intre cei care sustin diverse teorii si factori ca fiind in legatura cu coeficientul IQ. Principalele dileme le-au reprezentat intrebarile: „Este cineva innascut cu un anumit IQ si nimic nu poate modifica asta sau este IQ-ul o abilitate care poate fi invata si antrenata?” si „De ce anumite persoane inteligente au performante scazute si de ce anumite persoane slab pregatite au performante marite?”. Nu sunt deocamdata raspunsuri clare, dar in general este acceptat faptul ca exista un numar mare de factori de interferenta precum stresul si aptitudinile si imaginea de sine care pot influenta performantele si care au o influenta si mai mare asupra succesului comparativ cu abilitatile innascute. In prezent, problema este legata nu de cat de mult ai sau de unde provine ceea ce ai, ci ce poti face cu ce ai. Intr-un mod asemanator se pune problema si in cazul Inteligentei Emotionale. Decat sa se masaore anumiti coeficienti, este mai util sa se identifice factorii care impiedica folosirea optima a aptitudinilor care exista si de a invata cum sa se foloseasca acesti factori eficient. Inteligenta Emotionala nu are limite; oricine e pregatit si doreste poate sa-si imbunatateasca nivelul de Inteligenta Emotionala.

A deveni mai Inteligent Emotional implica urmatoarele presupozitii:

Fiecare experienta implica o reactie emotionala, iar pentru a trata mai eficient emotiile, o persoana trebuie:


* Sa remarce emotiile
* Sa simta emotiile
* Sa sesizeze ce anumite transmite emotia
* Sa dezvolte si sa urmareasca un nou fir al actiunii

Practicand cele de mai sus cu regularitate si sarguinta se poate imbunati nivelul de Inteligenta Emotionala. Pana recent activitatile si procesele mentale au fost apreciate mai sus de cele emotionale. In realitate ambele au o importanta egala. Inteligenta Emotionala stabileste importanta emotiilor in viata de zi cu zi. (Inteligenta Emotionala.ro)
Cercetările au demonstrat ca inteligenta emoțională corelează în mai mare măsură cu succesul si satisfacția profesionala decât cu IQ-ul.. Te pune pe gânduri, nu? Ca și părinte, ce vei încuraja la copilul tau? Ce e o prioritate? mai multe ore de matematica sau o stima de sine crescuta si abilitatea de a-și înțelege emoțiile?

Preluare: Inteligenta Emotionala-Daniel Goleman
Foto:Razvan Vitionescu

Pe care din cele 9 vieti o traiesti acum?!

Ati auzit spunandu-se ca: "pisica are noua vieti". Concept foarte vechi, transmis din generatie in generatie. Se pare ca si noi, oamenii, avem noua vieti.
Reverendul Myers, a fost preocupat de astrologie si a efectuat cercetari aprofundate, timp de 21 de ani pe un numar de peste 10.000 de oameni si a ajuns la descoperiri fenomenale. Este legat de teoria vietilor anterioare...
Se crede ca, daca nu va invatati lectiile cu nr. 1, veti repeata ciclul cu nr.1 pana cand reusiti. Nu puteti trece la viata urmatoare inainte de a promova in viata anterioara. ESTE VORBA DE EVOLUTIA SUFLETULUI, in fiecare viata.
AFLATI IN CE STADIU DE EVOLUTIE SPIRITUALA SUNTETI, CARE ESTE VARSTA SUFLETULUI SI CARE SUNT LECTIILE PE CARE TREBUIE SA LE INVATATI IN ACEASTA VIATA...NUMARUL VIETII DUMNEAVOASTA

Sa invatam mai intai formula:
1. Adaugati ziua nasterii la luna nasterii dumneavoastra.
2. Apoi adaugati ultimele doua cifre ale anului nasterii.
Exemplu : 1 aprilie 1970 = 1 + 4 + 70 = 75
3.Reduceti nr. respectiv la o singura cifra.
75 = 7 + 5 = 12 = 1 + 2 = 3
4. Cifra 3 reprezinta a cata viata traiti acum ( in exemplu nostru: a treia viata ).

CELE NOUA VIETI:

Prima viata (1)
Bebelusii, sufletele tinere, sunt cei cu cifra nr.1.
Aceasta este prima lor experienta pe plan fizic. Fac multe greseli obisnuite, fundamentale. Pentru aceste suflete totul este nou. Acesti oameni tin la ceea ce stiu. Par a fi copilarosi, imaturi si uneori egoisti. Unii nu cred ca exista Dumnezeu si, mai mult decat atat, nu cred in viata de apoi.
Cei aflati la prima viata nu au trasaturi de personalitate specifice gata dezvoltate si invata din mers. Cu cat sufletul este mai tanar, cu atat fac mai multe greseli. Persoanele aflate la prima viata fac multe greseli. Trebuie sa depuna eforturi serioase in toate - casnicie, rolul de parinte, luarea deciziilor corecte. Cea mai mare dificultate pentru ei este aceea de a invata, sa nu traiasca in propria lor lume mica. Trebuie sa invete sa ia initiativa. Trebuie, de asemenea, sa se straduieasca mai mult sa inteleaga mecanismele de functionare a relatiilor si sa fie mai deschisi spre intelepciunea spirituala. Au nevoie sa afle de unde vin si sa dobandeasca credinta in Dumnezeu.
A doua viata (2)
Aceste persoane traiesc pentru a-si imbunatati relatiile, dar nu doar cele de natura romantica. Vor incerca orice cel putin odata si invata ca aunevoie de alti oameni pentru a supravietui. Trebuie sa invete cum functioneaza relatiile, precum si semnificatia lor si importanta faptului de a avea familie, prieteni, parinti si parteneri. Oamenii din viata a doua au o puternica credinta in Dumnezeu, pentru ca asta a trebuit sa invete in viata anterioara. Provocarile lor majore sunt sa fie toleranti, sa-i aprecieze pe ceilalti si sa iubeasca.
A treia viata (3)
Acesti oameni sunt precauti, le plac traditia, aranjarea in forma si structura. De obicei, se bucura de bunastare financiara. Sunt oamenii cei mai alesi, care cresc in sanul unei comunitati si nu o parasesc niciodata. Acestia evita aventurile riscante si nu vor sa incerce nimic New Age. Cred in Dumnezeu, dar nu au o credinta covarsitoare. Tind sa fie soti buni, sunt puternic orientati spre familie si sunt parteneri si prieteni loiali... Provocarea cu care se confrunta consta in a avea mai multa incredere in ei insisi si a trece dincolo de ceea ce este considerat sigur si garantat.
A patra viata (4)
Oamenii aflati la a patra viata, sunt rareori conventionali fata de familie si parteneri. Sunt o imbinare intre cei aflati la a treia viata si cei aflati la a cincea. S-au nascut cu anumite teluri, pe care doresc sa le atinga. Au tendinta de a fi precauti, precum cei aflati la a treia viata, dar, cel putin, pun la indoiala si cerceteaza misterele vietii. In ceea ce
priveste dragostea, le place sa-si gaseasca un partener, sa se aseze la casa lor si sa traiasca fericiti pana la adanci batraneti . Cei mai multi din cei aflati la a patra viata au parteneri predestinati. Sunt suflete care accepta sa se intoarca , pentru a se casatori, cu o anumita persoana dintr-o viata anterioara. Relatiile sunt de obicei, de durata. Mai mult decat
oricare altii, cei aflati la a patra viata au sanse mari de a apela la terapie, pentru a-si rezolva problemele. Vor pierde cateva dintre oportunitatile, pe care le ofera viata, pentru ca nu-si asuma destule riscuri. Totusi, uneori, cei aflati la a patra viata pot fi foarte imprevizibili.
A cincea viata (5)
Nascuti cu o lista de lucruri pe care vor sa le faca pe plan fizic, cei aflati la a cincea viata, sunt entuziasmati, de faptul ca traiesc. Sunt mai visatori, cu planuri mari. S-au nascut cu o lista uriasa de lucruri, pe care vor sa le traisca si sa le implineasca, in aceasta viata, inainte de a muri.
Au noroc, dar nu sunt coplesiti de bogatii. Unii dintre ei pot fi foarte creativi si pot castiga bani, gratie propriilor inventii. Cred cu tarie in viata de apoi. Cei care isi traiesc a cincea viata, nu sunt constanti in relatiile lor. Multi dintre ei traiesc mai multe povesti amoroase, decat media. Le place varietatea in dragoste. Multi nu se casatoresc niciodata, 
sau nu au nici o relatie personala, timp de multi ani. Le place viata pe care o duc, dar nu simt nevoia de a avea un partener. Sunt aici ca sa se distreze, sa se joace si sa traiasca o viata palpitanta. Pentru ei, provocarea este aceea de a nu-i rani pe ceilalti prin egoismul lor. Trebuie sa-si rezolve, problemele legate de ego. Nu intentioneaza sa raneasca pe
nimeni, dar uneori o fac.
A sasea viata (6)
Cei aflati la a sasea viata, traiesc pentru a mosteni lumea, dar trebuie mai intai sa inteleaga, planul fizic - nu doar pamantul, ci si corpul. Trebuie sa invete, cum ne slujeste corpul, cum sa avem grija de el si sa il folosim la maximum. Unii se nasc cu probleme de sanatate. Dupa ce invata ca mediul este foarte important, pentru sanatatea lor, isi pot depasi orice boala.
Daca inteleg universul si modul de functionare a acestuia, pot implini multe lucruri marete si, eventual, pot deveni foarte instariti. Aceasta este o viata foarte materialista. Trebuie sa traiti o data aceasta viata, ca sa va dati seama ca nu merita traita. O puteti repeta de mai multe ori, dar, cand o parasiti, invatati sa lasati in urma bunastarea materiala. Cei care isi traiesc a sasea viata, sunt puternic orientati spre familie, dar trebuie sa aleaga intre lumea materiala si familiile lor. Primesc multe rasplati karmice, in relatiile pe care le au. Daca si-au creeat o karma pozitiva, au parteneri iubitori. Daca si-au creeat o karma negativa, atunci relatiile sunt dificile.Dificultatea cu care se confrunta, este aceea de a-si lasa la o parte, nevoile materialiste, astfel incat, sa poata stabili un echilibru intre munca si relatiile personale.
A saptea viata (7)
Aceasta este o viata plina de provocari. Este o viata karmica. Unii dintre cei care isi traiesc a saptea viata, se nasc pentru a fi complet dependenti de societate. Este o soarta nemiloasa... Prin cercetarile desfasurate, reverendul Cindy Myers, a descoperit ca multe persoane aflate in aziluri si institutii similare isi traiau a saptea viata. Cei aflati la a saptea viata sunt dependenti de ceilalti. Daca nu, atunci de obicei altii depind foarte mult de ei. Daca si-au creeat o karma negativa, in cele sase vieti anterioare, platesc pentru aceasta karma in a saptea viata. In comparatie cu cei care isi traiesc celelalte vieti, cei aflati la a saptea viata au cea mai accentuata tendinta de a se gandi la sinucidere. Provocarea este aceea de a-si "duce crucea pana la capat", in aceasta viata, pana la ultima clipa si sa plateasca cu bunavointa toate datoriile karmice.
A opta viata (8)
A opta viata este viata banilor suficienti. Ideea este aceea de a va crea un stil de viata mai bun si confortabil, o realitate mai placuta. Cei aflati la a opta viata pot schimba lumea in mod grandios, pentru a modifica realitatea. Aici se afla guru si liderii spirituali. Binecuvantati financiar, multi dintre cei aflati la a opta viata, sunt detasati in privinta relatiilor personale. Vor sa ajute lumea intreaga, sa promoveze dragostea si pacea si sa faca schimbari majore pe plan terestru. Merg inainte pentru a raspandi cuvantul lui Dumnezeu si de obicei au in spate banii necesari, pentru a-si permite un astfel de stil de viata. Provocarea lor este aceea, de a-si folosi aceasta fire spirituala, pentru binele suprem si de a sta departe de manipulare.
A noua viata (9)
Cei aflati la a noua viata, sunt fericiti, dar vietile lor tind sa fie considerate, foarte triste, de catre ceilalti. Sunt indrumati indeaproape de Dumnezeu. Daca va aflati la a noua viata, nu sunteti malitiosi, nu doriti raul nimanui si nu puteti face nici o greseala sau nici un rau foarte mare. Daca fac ceva necinstit, sunt prinsi de fiecare data. Dumnezeu ii obliga pe acesti oameni, sa se comporte asa cum trebuie. Daca mint, sunt prinsi. Daca fura, merg la inchisoare. Deoarece aceasta este ultima viata, trebuie sa fie pregatiti, sa plece de pe pamant, fara pacate prea mari. Nu detin niciodată prea multe, nu par a aduna prea multe si nu au noroc, din punct de vedere financiar. Dumnezeu face toate acestea, pentru a fi mai usor sa paraseasca, planul fizic. Au mai putine lucruri, de care trebuie sa se desparta. De asemenea, sufera de boli fizice. Nu se simt, de obicei, confortabil in trupurile lor si par a purta poveri suplimentare. Acest fapt ii ajuta, de asemenea, sa se desparta de aceasta viata, fara a privi inapoi. Cei aflati la a noua viata, par a avea relatii proaste, pentru ca atrag sufletele mai tinere, pe care trebuie sa le invete. Provocarea lor este aceea, de a-si pastra natura spirituala, si de a nu-si pierde credinta, indiferent cat de multe dificultati par a infrunta.

Poveste spusa de Vladimir Pustan

„Am fost rugat sa particip la o cununie ca sa tin locul unui coleg pastor plecat in America. M-am dus necunoscand pe nimeni si fara nici o tragere de inima pentru ca nu era sectorul meu si trebuia sa fac ceva ce nu-mi placea. Nu stiam ca Dumnezeu voia sa imi dea o lectie deosebita in seara aceea.

Eram in biserica, la amvon, cand au venit mirele si mireasa. Nu ii cunosteam, localitatea aceea fiind departe de casa mea. A intrat ea prima, la brat cu tatal ei, care a dus-o pana in fata altarului. Nu mi-am putut desprinde ochii de la ea, indiferent cat de pocait sau de intelept as fi fost in slujba mea de pastor… Cu toate ca nu aveam voie sa ma uit astfel, stateam cu ochii holbati la ea cu groaza si oarecum cu repulsie. Nu avea decat jumatate de obraz; cealalta parte era stramba iar la un ochi nu se vedea decat albul, fiind intors in orbita.

N-am stiut ce sa cred in clipa aceea, iar cand a intrat mirele am devenit si mai confuz. A venit insotit de mama lui la altar, un mire frumos – asa baiat frumos nu mi-a fost dat sa vad pana atunci. Am facut slujba, dar n-am putut sa o fac bine. I-am declarat sot si sotie. El i-a tras voalul de pe fata, a sarutat-o si i-a lasat voalul pe spate. NU imi puteam desprinde ochii de la ei… Desi o parte dintre cei prezenti stiau, eu nu stiam… M-au invitat la masa: „Doar putin frate Pustan, esti asa de departe si trebuie sa mananci ceva.” M-am asezat langa tatal miresei si gandindu-ma ca mireasa trebuie sa fie teribil de bogata, i-am zis: ”Frate, e o nunta frumoasa superba cu asa lucruri frumoase aranjate pe mese… Dumneavoastra a-ti organizat nunta?!!” El mi-a raspuns:”Nu frate Pustan, ca noi suntem saraci lipiti pamantului. Mirele a facut totul. Ei sunt bogati.” Am simtit ca ma prabusesc. Zic: ”Ce s-a intamplat cu fata dumneavoastra?”

Vroiam sa stiu daca din nastere a fost asa. Atunci au inceput sa-i curga lacrimile si sa-mi povesteasca: ”Eu i-am facut asta. Nu a fost fata mai frumoasa in cartierul nostru, poate nici in orasul nostru, ca ea. Cand a avut 6 ani sotia s-a despartit de mine, a plecat. Eu nu am vrut sa ma recasatoresc, ci am ramas cu fata ca sa o cresc, singura mea bucurie. In urma cu un timp oarecare pe cand era in ultimul an de liceu, a venit intr-o seara la mine si mi-a spus: ” Tata, sunt plina de bucurie si te rog frumos sa ma ierti daca am intarziat. In seara asta tata am fost la biserica si Dumnezeu mi-a vorbit in mod special. Incepand de astazi eu vreau sa fiu copilul lui Dumnezeu.” Furios, i-am raspuns: ”Cu mana mea te-am facut, cu mana mea te omor! Neam de neamul nostru nu ne-a mai facut nimeni de rusine casa. Te-am crescut pana acum si mi-am sacrificat viata; m-as fi putut recasatori dar n-am facut-o din cauza ta. Pentru ca am vrut sa fie asa cum vreau eu sa fie! Ma si gandisem la copilul unui prieten de-al meu cu care s-ar fi potrivit fata mea, om cu care facusem armata impreuna, vecin de-al nostru, om cu dare de mana.

De atunci am inceput sa o bat sistematic. Ea mi-a raspuns: ”Tata, eu de Dumnezeu nu ma pot lasa. Am investit tot ce am avut in El. Tie ti-a ramas doar dragostea de fiica. Lui i-am dat tot restul iubirii mele si nu am cum sa fac negot cu tine. TATA, nu ca nu vreau sa ma las de Dumnezeu, DAR NU POT SA MA LAS DE EL! Intr-o seara fiind mai beat ca de obicei am trantit-o jos si am lovit-o cu pumnii (nu stiu cati pumni i-am dat) dupa aceea cu bocancii in gura si in cap. Au scos-o vecinii din mainile mele si au dus-o la urgenta. Cand m-am trezit din betie era la reanimare. Cand am intrat in salon, toti medicii si asistentele sau uitat la mine si mi-au reprosat: ‘Iesi afara bruta. Puscaria sa te manance!’

Nu i-am putut salva nici ochiul nici jumatate din obraz. A ramas paralizata. Cu un ochi nu o sa mai vada niciodata.’ Le-am zis: ‘Va rog frumos sa imi dati voie sa ma duc la ea sa o intreb daca m-a iertat.’ Era toata infasurata in bandaje si i-am spus: ‘Ma poti ierta?’ Ea mi-a raspuns: ‘Tata vorbim mai tarziu ca acum imi e somn.’ M-am dus din nou la ea si am intrebat-o: ‘Ma poti ierta?’ iar raspunsul ei a fost: ‘Tata, Isus Cristos Si-a dat toata viata pentru mine! De luni intregi postesc sa te vad intors la Dumnezeu si am zis ca pot sa imi pierd viata aceasta, sa pierd ce am mai bun, dar tatal meu sa fie cu mine in cer. Am auzit ca n-o sa mai vad cu un ochi, dar nu-i nimic, slava Domnului, am mai ramas cu unul. Nu te ingrijora, o sa vezi ca o sa fie bine.’ M-am prabusit la poala crucii lui Isus Cristos si mi-am intors si eu viata spre Domnul. Dumnezeu mi-a mantuit sufletul, dar rana din inima mea, frate Pustan, nu-i vindecata decat in seara aceasta.

Pentru ca luni de zile m-am gandit la ce aduc eu in fata oamenilor acum, un rebut de fata, care nu mai are obraz. Cine se va casatori cu fata mea? Ce viitor mai are ea?” Dupa ce tatal mi-a povestit toate acestea, atat de mult l-am iubit pe mire, ca m-am dus la el si l-am sarutat. L-am intrebat:” Ce ai vazut in ea?” Mi-a raspuns:” Frate Pustan, tu nu vezi cum straluceste fata ei? Nu imi trebuie pe cineva cu carapace, carapacea vine si pleaca.” …Frumusetea adevarata este frumusetea sufletului, a unui suflet dedicat lui Dumnezeu. Acesta nu ni-l poate fura nimeni niciodata.

Testul celor trei site ale lui Socrate

In Grecia antica , Socrate era vestit pentru pretuirea aratata fata de cunoastere si intelepciune.Intr-o zi , o cunostiinta l-a oprit pe strada si i-a spus : " Stii ce tocmai am auzit despre prietenul tau ?" 

"Asteapta putin" , i-a spus Socrate ."Inainte sa imi vorbesti despre prietenul meu , asa vrea sa iti iei un scurt ragaz si sa te gandesti ce ai de gand sa imi zici .Este vorba despre ceea ce eu numesc testul celor trei site , prin care putem cerne cuvintele inainte de a fi rostite.Cea dintai sita este adevarul.Esti absolut sigur ca ceea ce vrei sa-mi spui este adevarat ?"
"Pai , nu" , a raspuns omul , "este ceva despre care am auzit astazi si ..."

"Aha", a exclamat Socrate , "deci , de fapt , nu stii daca este adevarat sau nu .Sa trecem acum la cea de-a doua sita, sita bunatatii.Ceea ce ai sa-mi marturisesti despre prietenul meu este un lucru bun ?"
"Nu , din contra ..."

"Asa ", a continuat Socrate , "vrei sa imi spui ceva rau despre prietenul meu dar nu stii sigur daca este adevarat .Cu toate acestea , a mai ramas o sita .Daca treci macar de asta , voi asculta ce ai de zis.Ea se numeste sita folosintei.Ceea ce doresti sa imi spui despre prietenul meu imi este de folos ?"
"Nu , nu cred ."

"Ei bine " , a concluzionat Socrate , " daca vrei sa-mi spui ceva care nu este nici adevarat , nici bun si nici folositor , la ce bun sa imi mai spui ?"

PARABOLA TAIWANEZA

A fost odata un batran care traia intr-un munte, in China, cu inaltimea micsorata la jumatate. Acesta facea prajituri si le vindea in sat. Intr-o zi a adus multe prajituri si a inceput sa strige: 
-O prajitura la 20 centi, doua la 40, iar cine mananca trei le ia gratis!
Toti satenii veneau si erau foarte fericiti ca mancau fara sa trebuiasca sa plateasca.A doua zi batranul a venit din nou si a strigat:
-O prajitura la 20 centi, doua la 40, iar cine mananca trei le ia gratis!
Satenii au terminat toate prajturile si el nu a primit nici un ban.A treia zi a fost la fel. Multi oameni se bucurau.Fiecare isi manca cele trei prajituri fara sa plateasca un ban. In a patra zi batranul a coborat din nou din munte cu prajituri. De aceasta data un tanar a cerut o singura prajitura si vanzatorul l-a intrebat:
-De ce nu incerci si tu sa mananci trei prajituri pe gratis?
Iar tanarul a raspuns cu glas sincer si umil:
-Nu pot sa imi permit decat o prajitura pentru cei 20 centi, pe care ii meriti. Trebuie sa ti-i dau pentru ca tu muncesti foarte mult pentru aceste prajituri.[. ..]
Si tanarul i-a dat banii. Batranul a fost peste putinta de fericit si i-a spus:
-Dupa patru zile de munca grea in sfarsit am gasit un om sincer caruia sa ii pot da toata forta mea spirituala, toata cunoasterea.
Acest batran s-a dovedit a fi un mare intelept si maestru spiritual care isi cauta un singur discipol, caruia sa ii predea tehnicile sale. Batranul punea in prajituri pamantul din munte in loc de faina. De aceea muntele era injumatatit. Si tuturor celor care mancasera cate trei prajituri li se facea rau, pentru ca prima prajitura era facuta din faina buna, dar a doua si a treia aveau pamant in loc de faina. Astfel, acestia si-au invatat lectia.
Noi, oamenii suntem foarte lacomi. Mereu vrem sa platim mai putin pentru ceea ce este de buna calitate, iar un mare maestru mereu ne spunea ca nimic nu poate fi ieftin si cu adevarat de calitate, si avem nevoie sa ne gandim la acest aspect mai profund. Aceasta este firea noastra, a tuturor oamenilor. Mereu ii folosim pe ceilalti pentru a crea profit pentru noi insine.

Despre teama

"Intotdeauna fa bine. 

Aceasta va multumi pe cativa si va surprinde pe restul. "

Mark Twain

O fiinta lipsita de teama este rasplatita cu toate darurile vietii.

Urmariti pur si simplu toate actiunile voastre, toate credintele voastre si intrebati-va daca au la baza realitatea, experienta sau teama.

Tot ceea ce se bazeaza pe teama trebuie aruncat imediat, fara nici o ezitare.
Este armura voastra.

Armura voastra psihologica nu poate fi indepartata; va veti lupta pentru a o pastra.

Sunteti singurii capabili de a face ceva pentru a o indeparta: trebuie sa ii examinati cu atentie partile componente.

Daca acestea s-au format ca urmare a intelegerii, a experientelor voastre, atunci nu trebuie operata o renuntare, ci o integrare in propria voastra fiinta. Insa nu veti gasi in armura voastra nici macar un singur lucru care sa aiba la baza experienta.

Ea este formata numai de teama, de la A la Z.

Intreaga noastra viata se bazeaza pe teama, iar toate celelalte experiente sunt otravite de ea. Iubim o alta fiinta, insa aceasta iubire are la baza frica.

Frica distruge, frica otraveste.

Cautam sa descoperim adevarul, insa in cazul in care cautarea noastra se bazeaza pe teama, nu vom reusi sa-l gasim. Orice ati face, retineti un singur lucru: cresterea voastra nu se va putea realiza daca are drept fundament frica; veti tremura si veti muri.

Frica este in slujba mortii.

O fiinta lipsita de teama este rasplatita cu toate darurile vietii.

Nu mai exista nici o separare; sunteti incarcati cu daruri, si in tot ceea ce intreprindeti aveti o putere, o siguranta, o extraordinara senzatie de integritate.

Osho

Oare exista om caruia sa nu-i fie teama de nimic ?
Ce credeti ?

Foto:Ovidiu Vitionescu

Darul insultei

Intr-un satuc amarat , uitat de lume , isi ducea zilele un mare razboinic .Desi impovarat de ani , putea inca sa infranga pe oricine il provoca la duel , iar faima lui , imprastiata in toata tara , ii adusese alaturi numerosi discipoli. 

Intr-o zi , un razboinic tanar si dornic de afirmare a sosit in sat , hotarat sa fie cel dintai care avea sa il infranga pe faimosul maestru. Forta lui, izvorata din tinerete , era insotita de o abilitate unica de a descoperi si a exploata orice slabiciune a unui adversar. De obicei, el astepta ca rivalul sau sa faca prima miscare, dezvaluindu-si astfel punctul slab , dupa care ataca cu o putere covarsitoare si o iuteala fulgeratoare. Nimeni nu reusise sa reziste in fata lui mai mult de o miscare . 

Fara sa asculte povetele ingrijoratilor lui ucenici , maestrul a acceptat cu bucurie provocarea tanarului razboinic. Dupa ce cei doi adversari s-au instalat unul in fata celuilalt, gata de infruntare , nevarstnicul luptator a inceput sa il improaste cu insulte pe faimosul maestru . Vreme de cateva ore , el a continuat in acest fel , scuipand si scotand pe gura cele mai groaznice cuvinte de ocara cunoscute pe fata pamantului. Batranul razboinic a ramas insa calm si nemiscat , ca si cum nu ar fi auzit nimic. In cele din urma, tanarului i s-au scurs intru totul puterile si , recunoscandu-se invins , a parasit rusinat locul duelului. 

Oarecum dezamagiti ca nu ripostase in nici un fel la atacurile nerusinatului luptator , discipolii s-au adunat in jurul batranului maestru si l-au intrebat : " Cum ai putut indura cu atata demnitate toate mizeriile care ti s-au aruncat in fata? Cum ai reusit sa il faci sa se simta infrant ?"

"Daca cineva iti da un dar , iar tu nu il primesti " , a spus maestrul , " cui credeti ca ii apartine acel dar ?" 

Molia indragostita de o Stea..

A fost odata o molie careia i-a picat cu tronc o stea. Toti prietenii si rudele ei o luau o ras, ii spuneau cu emfaza ca nu este realista si o indemnau sa faca un efort pentru a gasi pe cineva mai apropiat de conditia ei , precum o lampa de pe strada , una de la intrarea unei case , un felinar sau macar o lumanare. Ei bine, chiar si un candelabru , daca gasea de cuvinta. 

Molia noastra era insa indragostita nebuneste de steaua ei si nu avea de gand sa renunte la ea. Asa s-a facut ca prietenii , parintii , fratii , surorile , matusile si verisorii ei au sfarsit curand prin a fi arsi de flacarile luminilor reale , pamantesti , si au luat forma unor mici pete de cenusa pe trotuarele , verandele , podelele si mesele orasului , in timp ce molia a dus o viata lunga si fericita iubind fara incetare steaua ei intangibila.