duminică, 27 iulie 2014

Scrisoare ptr tine....


Te-am urmarit cand te-ai trezit in aceasta dimineata si speram ca vei sta de vorba cu mine; macar cateva cuvinte, ca sa-mi ceri parerea sau sa-mi multumesti pentru binele care ti s-a intamplat ieri. 

Dar mi-am dat seama cat te preocupa sa alegi cu ce te vei imbraca.
Cand te pregateai in graba, stiam ca ti-ar ramane cateva minute sa ma saluti, dat erai prea ocupata. Odata, a trebuit sa astepti un timp, ai stat 15 minute fara sa faci nimic. Apoi am vazut cum ai sarit in sus. Am crezut ca vrei sa vorbesti cu mine, dar tu, in loc de asta,te-ai repezit la telefon si ti-ai chemat o prietena ca sa discuti cele mai noi barfe. Te-am privit cu rabdare toata ziua. Cred totusi, ca erai prea ocupata ca sa mai ai un pic de timp si pentru mine.
Am observat ca, inainte de pranz, te-ai uitat in jur. Poate te-ai simtit jenata ca sa-mi vorbesti, de aceea nu ti-ai aplecat capul. Cand ai privit cu trei sau patru mese mai incolo, ai vazut cum cativa din prietenii tai, mi s-au adresat scurt inainte de a incepe sa manance. Tu nu ai facut-o. E-n regula. Dar mai este inca timp si sper ca, totusi,vei sta de vorba cu mine.
Asa se parea ca ai multe treburi. Dupa ce le-ai rezolvat pe unele din ele, ai deschis televizorul. Nu stiu daca iti place sau nu televizorul, insa, indiferent de ceea ce se difuzeaza, doar sezi si privesti in nestire emisiunile.
Am asteptat din nou, cu rabdare, cat timp ai cinat, in timp ce te uitai la televizor, dar nici acum nu mi-ai vorbit. La culcare pareai prea obosita. Le-ai urat noapte buna celor din familie, apoi te-ai prabusit in pat si ai adormit in cateva clipe. Acest lucru este de inteles deoarece nici nu realizezi ca eu sunt intotdeauna acolo, langa tine. Sunt mai rabdator decat ai crede; si vreau sa te invat cum sa fi si tu rabdatoare cu altii. Te iubesc foarte mult si in fiecare zi astept un salut cu capul, o rugaciune sau un pic de recunostinta in inima ta. E foarte greu sa vorbesti de unul singur. Desigur, tu te trezesti din nou,iar eu te voi astepta din nou cu dragostea mea. Sper ca astazi ai de gand sa-mi acorzi un pic de timp.
Sa ai o zi frumoasa! Prietenul tau, DUMNEZEU.

Vitamine ptr suflet

Idei întelepte

Motto:

“Cand incetezi sa alergi dupa lucrurile gresite, le dai lucrurilor bune sansa de a te gasi”


 Nu mai petrece timp cu persoanele nepotrivite. Viata este prea scurta, pentru a o petrece cu oameni care nu merita. Daca cineva te vrea in viata lui, iti va face loc in ea, nu trebuie sa te bati tu pentru un loc acolo. Niciodata, dar niciodata, nu incerca sa te bagi cu forta in sufletul cuiva care trece cu vederea valoarea pe care o ai. Aminteste-ti mereu ca prieteni adevarati nu-ti sunt cei ce sunt langa tine cand esti fericit, ci cei care iti sunt aproape, cand ti-e cel mai greu. 

Nu mai fugi de probleme. Infrunta-le cu capul sus. Nu, nu va fi usor. Nu este nicio persoana in lume care poate depasi, fara greseala, toate complicatiile cu care viata ne pune fata in fata. Nu suntem facuti sa rezolvam instant toate probleme aparute. Nu asa am fost creati. De fapt, am fost creati sa ne suparam, sa ne intristam, sa fim raniti, sa ne impiedicam si sa cadem. Pentru ca tocmai asta este intregul scop al vietii – sa ne infruntam problemele, sa invatam din ele, sa ne adaptam si sa le rezolvam in timp. Asta e, in cele din urma, modul in care devenim persoanele care suntem.

Nu te mai minti. Poti minti pe oricine din lumea intreaga, insa nu te poti pacali pe tine. Vietile ni se imbunatatesc, numai cand acceptam provocarile care ne apar in cale. Iar cea mai dificila dintre provocari este aceea de a fi sinceri cu noi insine.

Nu-ti pune la nesfarsit nevoile la finalul propriei liste de prioritati. Cel mai dureros lucru este sa te pierzi, pe tine ca persoana, atunci cand iubesti pe cineva prea mult. Si sa uiti ca si tu esti special. Da, ajuta-i pe ceilalti, dar ajuta-te si pe tine. Daca exista vreodata vreun moment perfect pentru a-ti urma visul sau pentru a face ceva care conteaza pentru tine, acel moment e acum.

Nu mai incerca sa fii ceea ce nu esti. Una dintre cele mai mari provocari in viata este sa sa fii tu insuti, intr-o lumea care incearca sa te faca precum toti ceilalti. Cineva va fi intotdeauna mai frumos ca tine, mai destept sau mai tanar – insa nimeni nu poate fi ca tine. Nu te schimba, ca oamenii sa te placa. Fii tu insuti si oamenii potriviti te vor iubi pe tine, cel adevarat.

Nu mai tine cu dintii de trecut. Nu vei putea incepe urmatorul capitol din viata ta, daca vei continua sa il citesti pe ultimul. 

Nu iti mai fie frica sa gresesti. A face ceva si a obtine un rezultat gresit este mai productiv decat sa nu faci nimic. Orice reusita are o urma de esec in spatele ei – si orice esec te conduce spre succes. Vei ajunge sa regreti mai mult lucrurile pe care nu le-ai facut, decat pe cele pe care le-ai facut.

Nu te mai mustra pentru greselile vechi. Putem iubi persoanele nepotrivite si putem plange pentru lucrurile gresite, insa, indiferent ce intorsatura ia viata, un lucru este sigur: greselile ne ajuta sa gasim acele persoane si acele lucruri care sunt potrivite pentru noi. Toti gresim, toti ne zbatem si chiar toti regretam anumite lucruri din trecutul nostru. Orice lucru care ti se intampla, bun sau rau, te pregateste pentru un moment care urmeaza sa vina.

Nu mai incerca sa iti cumperi fericirea. Multe dintre lucrurile pe care ni le dorim sunt scumpe. Dar adevarul este ca lucrurile care ne aduc, cu adevarat, fericirea sunt gratuite – dragostea, rasul, prietenia… Completati voi lista mai departe.

Nu mai astepta fericirea de la ceilalti. Daca nu esti multumit cu tine, asa cum esti, nu vei fi fericit nici in relatii cu alte persoane. Trebuie sa-ti creezi stabilitate si fericire in propria viata, inainte de a o impartasi cu altcineva.

Nu mai trai in gol, gandindu-te si razgandindu-te. Nu mai analiza asa de mult la fiecare situatie, caci vei crea probleme care nu nici macar nu existau. Evalueaza situatia si actioneaza. Nu poti schimba lucrurile cu care refuzi sa te confrunti. Progresul implica riscuri. Punct! Ca sa marchezi un gol, trebuie ca intai sa dai drumul la minge.

Nu te mai gandi ca nu esti pregatit. Nimeni nu se simte niciodata 100% pregatit, cand apare o noua sansa. Asta, pentru ca cele mai multe oportunitati din viata ne forteaza sa trecem dincolo de zona noastra de confort. In orice situatie, ne vom simti intai insuficient pregatiti. Dar asta tine de procesul de invatare, nu-i asa?

Nu te mai implica in relatii din motive gresite. Relatiile trebuie alese intelept. Este mai bine sa fii singur, decat intr-o companie neplacuta. Nu trebuie sa te grabesti. Daca trebuie sa se intample, se va intampla – la timpul potrivit, cu persoane potrivita si din motivele corecte. Indragosteste-te pentru ca asa simti, nu pentru ca te simti singur.

Nu mai respinge relatii noi, doar pentru ca cele vechi nu au mers. Vei invata ca, in viata, oamenii pe care-i intalnesti, ii intalnesti cu un scop. Unii te vor testa, unii se vor folosi de tine, unii te vor invata cate ceva. Dar, cel mai important lucru este ca vor fi si cativa care vor scoate la iveala tot ce-i mai bun din tine.

Nu mai concura cu toti ceilalti din jurul tau. Nu te mai gandi la ce fac ceilalti mai bine decat tine. Concentreaza-te sa iti bati propriile recorduri, zilnic. Succesul este, pana la urma, o lupta doar intre tine si propria-ti persoana.

Nu mai fi invidios pe ceilalti. Invidia inseamna sa numeri toate harurile cu care au fost daruiti altii, in loc sa te uiti la tine si la ce ai primit tu. Intreaba-te urmatorul lucru: “Ce am eu si toata lumea isi doreste?”.

Nu te mai plange si nu iti mai plange de mila. Surprizele neplacute cu care viata te pune fata in fata nu fac decat sa iti netezeasca calea, in directia care era menita pentru tine. Poate nu intelegi si nu vezi asta, in momentul in care lucrurile rele se petrec – si poate ca iti va fi greu. Dar reflecta si la celelalte lucruri negative care ti s-au intamplat in trecut. Vei observa destul de des ca fiecare dintre ele te-a condus intr-un loc mai bun, catre o persoana mai buna, la o stare de spirit minunata sau o situatie fericita. Asa ca, zambeste! Lasa-i pe toti sa vada ca astazi esti mult mai puternic decat erai ieri. Si asa vei si fi.

Nu mai tine suparare. Nu iti trai viata cu ura in suflet. Vei ajunge sa te ranesti mai mult pe tine decat pe oamenii pe care ii urasti. Iertarea nu inseamna “Ceea ce mi-ai facut este in regula”, ci iertarea inseamna ” Nu o sa te las sa imi strici fericirea pentru totdeauna”. Iertarea este raspunsul… Renunta la ranchiuna, gaseste-ti pacea si elibereaza-te. Si, nu uita, iertarea nu este numai pentru alte persoane, este si pentru tine. Atunci cand este nevoie, iarta-te si pe tine, mergi mai departe si incearca sa te descurci mai bine data viitoare.

Nu ii mai lasa pe ceilalti sa te aduca la nivelul lor. Refuza sa iti cobori standardele doar pentru a-i multumi pe cei care refuza sa si le ridice pe ale lor.

Nu iti mai pierde timpul dand explicatii si scuzandu-te la nesfarsit pentru greseli. Prietenii tai nu au nevoie de asta, iar dusmanii tai oricum nu vor crede. Doar fa ceea ce simti ca este corect.

Nu mai trece cu vederea frumusetea bucuriilor marunte. Bucura-te de lucrurile marunte, pentru ca intr-o zi te vei uita inapoi si vei descoperi ca ele erau, de fapt, lucrurile importante. Cele mai bune perioade din viata ta vor fi acele momente mici, aparent neimportante, pe care le-ai petrecut razand cu cei care conteaza pentru tine.

Nu mai incerca sa faci lucrurile perfect. Societatea nu premiaza perfectionistii, ci ii recompenseaza pe cei care duc lucrurile la bun sfarsit.

Nu mai alege calea usoara. Viata nu e usoara, mai ales atunci cand planuiesti sa obtii ceva care sa merite. Nu alege calea usoara care sa te duca acolo. Realizeaza ceva extraordinar.

Nu te mai purta ca si cum toate lucrurile sunt minunate – atunci cand nu sunt. Este in regula sa te impiedici din cand in cand . Nu trebuie sa te prefaci sau sa demonstrezi mereu ca esti puternic. Nu ar trebui sa fii preocupat nici de ceea ce cred ceilalti; plangi, daca simti nevoia – este sanatos sa versi lacrimi. Cu cat mai curand vei face asta, cu atat mai repede vei fi pregatit sa zambesti din nou.

Nu ii mai invinui pe altii, pentru necazurile tale. Iti vei realiza visele, in masura in care iti vei asuma responsabilitatea pentru viata ta. Cand ii invinuiesti pe altii, pentru lucrurile prin care treci, le predai lor controlul asupra acelor parti din viata ta.

Nu iti mai face atatea griji. Grijile nu vor face ca ziua de maine sa fie mai putin grea, dar sigur vor face ca ziua de astazi sa fie mai putin vesela. Pentru a afla daca merita sa te ingrijorezi pentru o situatie, intreba-te urmatorul lucru: “Oare situatia asta va mai conta peste un an? Peste trei? Peste cinci?” Daca raspunsul este nu, e clar ca iti faci griji inutil.

Nu te mai concentra pe ce NU vrei sa se intample. Concentreaza-te pe ce iti doresti sa se petreaca. Gandirea pozitiva este ingredientul de baza al oricarei povesti de succes. Daca te trezesti in fiecare dimineata, gandindu-te ca ceva minunat, ti se va intampla in ziua respectiva si daca esti putin atent, vei observa destul de des ca ai avut dreptate. 

Nu mai fi nerecunoscator. Oricat de buna sau grea a fost, pana in acel moment, trezeste-te dimineata si fii multumit ca traiesti. Cineva, undeva se lupta cu disperare sa traiasca. In loc sa te gandesti la ceea ce iti lipseste, gandeste-te la ceea ce tu ai si le lipseste altora.


Autor necunoscut

Urmeaza-ti visul


Am un prieten pe nume Monty Roberts, care are o fermă de cai în San Ysidro. Montz m-a lăsat de multe ori să organizez în casa lui spaţioasă evenimente de strângere de fonduri în cadrul unor programe pentru tineri aflaţi în situaţii de risc.

La ultimul eveniment de acest fel, Monty m-a prezentat astfel:
Doresc să vă spun de ce îl las pe Jack să se folosească de casa mea. Totul a început cu un tânăr care era copilul unui antrenor de cai nomad ce mergea din fermă în fermă şi din staul în staul pentru a antrena cai.
Din cauza tatălui său, adolescentul era nevoit să se multe în permanenţă de la un liceu la altul. În ultimul an de liceu, un profesor i-a cerut să scrie un eseu despre ce anume îţi doreşte să devină când va fi mare.
Tânărul a scris o lucrare de şapte pagini în care şi-a descris visul de a avea cândva o fermă de cai. Şi-a prezentat extrem de detaliat acest vis, incluzând chiar în lucrarea sa o schemă a unei ferme de 2000 de acri, în care era prezentată locaţia fiecărei clădiri, a staulelor şi a pistei de curse. O a doua schemă prezenta planul detaliat al unei case de 130 de metri pătraţi construită pe acea proprietate de 200 de acri.
Tânărul şi-a pus tot sufletul în terminarea acelui proiect, iar a doua zi i l-a dat profesorului său. Două zile mai târziu şi-a primit lucrarea înapoi. Pe prima pagina era scrisă cu roşu nota 4 şi următoarea observaţie: “Vino în biroul meu după ore.”
Băiatul care avea un vis s-a dus după ore în biroul dascălului şi l-a întrebat:
- De ce mi-ați pus nota 4?
Profesorul i-a răspuns:
-Acest vis nu este realist pentru un tânăr ca tine. Nu ai niciun ban. Provii dintr-o familie de nomazi. Nu ai niciun fel de resurse. O fermă de cai presupune foarte mulţi bani. Trebuie mai întâi de toate să cumperi terenul, apoi primii cai de sămânţă şi să plăteşti taxele pentru ei. Este imposibil să reuşeşti.
Apoi a adăugat:
- Dacă îţi vei rescrie lucrarea dintr-o perspectivă mai realistă, am să-ţi îmbunătăţesc nota.
Băiatul s-a dus acasă şi a început să se gândească. L-a întrebat chiar pe tatăl său cum ar trebui să procedeze. acesta i-a răspuns:
- Ascultă, fiule, va trebui să iei singur o hotărâre în această direcţie. Personal, cred ca va fi o decizie foarte importantă pentru tine. În cele din urmă, după ce s-a gândit timp de o săptămână, băiatul i-a dat profesorului exact aceaşi lucrare, spunându-i:
- Vă puteţi păstra nota 4, iar eu îmi voi păstra visul.
În final, Monty, s-a întors către adunare şi a conchis:
- V-am spus această poveste pentru că vă aflaţi în casa mea de 130 de metri pătraţi la ferma mea de cai de 200 de acri. Mai am şi astăzi acea lucrare însemnată cu nota 4, pe care am pus-o într-un chenar deasupra şemineului.
Partea cea mai nostimă este că profesorul care mi-a dat atunci nota 4 a venit acum doi ani cu 30 de elevi la ferma mea, într-o tabără care a durat o săptămână. La plecare mi-a spus:
- Ascultă Monty. Pe timpuri i-am văduvit pe foarte mulţi elevi de visele lor. Mă bucur din suflet că tu ai avut maturitatea de a nu renunţa la al tău.
Nu lăsa pe nimeni sa te văduvească de visele tale. Urmează-ţi inima indiferent de circumstanţele exterioare.


Parabola

Legenda Omului

O legendă veche spune că, mai demult, oamenii erau buni. Dar au profitat atât de mult de puterea divină din ei, încât Brahma, stăpânul tuturor zeilor, a decis să le ia această putere și să o ascundă într-un loc unde va fi imposibil de găsit. Tot ce i-a rămas să facă era să găsească ascunzătoarea potrivită.A fost convocat consiliul zeilor pentru a se găsi soluția.
Zeii au sugerat: “De ce să nu îngropăm puterile omului în pământ?”
Brahma a răspuns: “Nu, nu vom face asta pentru că omul vă săpa adânc și le va găsi.”
Atunci zeii au spus: “În acest caz, să le trimitem divinitatea pe cel mai adânc fund al oceanului.”
Dar Brahma a răspuns din nou: “Mai devreme sau mai târziu, omul va explora adâncurile oceanului și cu siguranță că o vor găsi și o vor aduce la suprafață.”
Astfel zeii au concluzionat: “Nici pământul, nici oceanul nu sunt locuri unde puterea divină să fie in siguranță, însă alte idei de ascunzătoare nu mai avem.”
Brahma a exclamat dintr-o dată: “Iată ce vom face cu divinitatea omului! O vom ascunde adânc înăuntrul lui, pentru ca este singurul loc unde nu va căuta.”
De atunci încoace, conform legendei, omul a căutat în toată lumea, a explorat, a urcat și a săpat căutând ceva ce a fost în tot acest timp înăuntrul lui.

Autor text: Eric Butterworth

Un caine batran

Un domn mai în vârstă se hotărăşte să meargă la un safari în Africa. Îl duce cu el şi pe câinele său bătrân pentru a-i fi companie.

Într-o zi, câinele se bucură să alerge după fluturi, până când îşi dă seama că s-a rătăcit. În timp ce adulmeca urmele ca să găsească drumul, vede un leopard alergând spre el cu intenţia vădită de a-l înfuleca.
Câinele bătrân îşi zice:”Văleu! Sunt terminat!”, dar observă în vecinătate nişte resturi de oase şi punându-se 
cu spatele la leopardul care se apropia începe repede să roadă oasele cu poftă.Când să sară leopardul pe el, câinele bătrân exclamă:
“Acest leopard a fost cu adevărat delicios! Oare unde mai găsesc unul?” 

La auzul acestor vorbe leopardul se opri brusc, speriat, şi fugi de acolo, gândind: 

“Ufff! Era cât pe ce! Câinele ăsta bătrân aproape că mi-a venit de hac!”
În tot acest timp, o maimu
ță care a privit întreaga scenă dintr-un copac se întrebă cum ar putea profita de ceea ce știa pentru a obţine protecție din partea leopardului. Alergă repede dupăleopard, dar câinele bătrân văzând-o că fuge cu viteză maximă, își dă seama că maimuţa pune ceva la cale. 
Maimu
ța îl ajunge din urmă pe leopard şi îi povesteşte despre viclenia câinelui.Tânărul leopard, furios că a fost păcălit, zice: 
“Hai, maimu
ță, sări pe spatele meu și vei vedea ce păţeşte cel care vrea să mă înșele!”
Câinele bătrân vede leopardul cu maimu
ța în spinare și se întreabă neliniștit: “Ei, acuma ce mă fac?!”
Se puse din nou cu spatele la atacatori și se comportă ca și cum nu i-ar fi văzut. 

Când aceştia ajunseră destul de aproape de el, strigă cu ciudă: “Unde-i afurisita aia de maimuţă?! De-o oră am trimis-o să-mi aducă un alt leopard !!!”

Lectia iertarii

Există un trib în Africa a cărui perspectivă asupra iertării este atât de completă, încât tradiţia lor oferă tuturor o lecţie de smerenie. În tribul Babemba, când cineva din sat încalcă o regulă, o lege sau face ceva incorect din punct de vedere moral – întregul sat se adună pentru participa la repararea acelui rău. Valoarea unei singure inimi umane este atât de mare încât necesită participarea întregii comunităţi.
Toţi bărbaţii, femeile, copii şi bătrânii îşi lasă deoparte viaţa obişnuită şi formează un cerc uriaş. În centru se află acuzatul. Mai întâi, se povesteşte în detaliu fapta; încălcarea este adusă la lumină în timp ce acuzatul stă în faţa tuturor, expus faţă de gravitatea propriei sale fapte.
Apoi, unui câte unul, fiecare sătean începe să dezvăluie toate faptele bune şi generoase pe care acuzatul le-a făcut în viaţa lui. Ei descriu în detaliu minunatele calităţi, atribute şi puncte forte ale acuzatului, dând exemple concrete şi relatând acţiunile sale reale. Fiecare faptă bună este reamintită cu o mare iubire şi un profund respect. Uneori ceremonia continuă timp de zile în şir – cât este necesar. Este ca şi cum întregul sat ar spune: „Tu nu eşti ceea ce ai făcut. Tu eşti o fiinţă minunată.”
La sfârşit, cercul se rupe, iar persoana din centru este întâmpinată cu braţele deschise şi reprimită în comunitate. Apoi sărbătoresc.
Când iertăm, ne conectăm cu adevărul a ceea ce este acea persoană cu adevărat. Recunoaştem că deşi actul încălcării nu este acceptabil, totuşi, în interiorul ei, persoana este un suflet minunat. 

Mă întreb cum ar fi dacă am administra acest fel de justiţie şi copiilor noştri, în acelaşi mod iluminator, arătându-le clar cu ce au greşit, subliniindu-le comportamentul inacceptabil, explicându-le cât de dăunătoare sau periculoase au fost acţiunile lor şi apoi amintindu-le de măreţia lor interioară.
Cum ar fi dacă am petrece mult mai mult timp lăudându-i, subliniindu-le calităţile, amintindu-le de frumuseţea lor înnăscută şi înregistrându-le faptele bune? Cum ar fi dacă o parte a justiţiei pe care le-o aplicăm ar include să îi reconectăm la frumuseţea a ceea ce sunt ei cu adevărat?
Evident, nu sugerez că nu contează comportamentele nesănătoase ale copiilor noştri. Nu va servi la nimic să le acoperim pur şi simplu. Trebuie neapărat să le explicăm de ce comportamentul lor a fost dăunător sau greşit. Dar apoi trebuie să ne detaşăm, să iertăm complet şi să petrecem cea mai mare parte a timpului sărbătorind şi reconectându-i cu diamantul magnific, strălucitor al propriului lor suflet.
Extras din cartea „Călătoria pentru copii” de Brandon Bays”.

MIRACOLUL UNUI COPIL

O fetiţă a intrat în camera ei şi a scos din ascunzătoarea din dulap un borcan. A turnat conţinutul borcanului pe podea şi a început să numere banii cu atenţie. A numărat mărunţişul de trei ori, până rezultatul a ieşit exact la fel. Nici o şansă să greşească.

A pus cu atenţie monedele în borcan apoi a aşezat capacul, a ieşit pe uşa din spate şi a mers 6 străzi până la farmacia cu semnul roşu, al şefului de trib indian, la intrare.

A aşteptat cu răbdare pentru ca farmacistul să fie atent la ea, dar acesta era prea ocupat în acel moment. Fetiţa şi-a mişcat picioarele pentru a face un zgomot. Nu s-a întâmplat nimic. A încercat să scoată un sunet pentru a atrage atenţia, însă nu s-a întâmplat nimic.

În final, a luat o monedă din borcanul ei şi a pus-o pe tejghea. Asta a funcţionat.

- Ce anume doreşti? a întrebat farmacistul pe un ton iritat. Vorbesc cu fratele meu pe care nu l-am văzut de ani – a spus el fără să aştepte un răspuns la întrebare.

- De fapt, doresc să vorbesc cu dvs. despre fratele meu – a răspuns fetiţa pe acelaşi ton ridicat. Este foarte, foarte bolnav şi vreau să cumpăr un miracol.

- Poftim? – a întrebat farmacistul.

- Numele lui este Andrei şi ceva rău îi creşte în cap, iar tata spune că doar un miracol îl mai poate salva în acest moment. Aşadar, cât costă un miracol?

- Noi nu vindem miracole fetiţo! Îmi pare rău, nu te pot ajuta, a spus farmacistul, înmuiat un pic.

- Uite, am bani să vă plătesc. Dacă nu este de ajuns, adun restul. Doar spuneţi-mi cât costă.

Fratele farmacistului era un om bine îmbrăcat. S-a întors către fetiţă şi a întrebat-o:

- De ce fel de miracol are nevoie fratele tău?

- Nu ştiu, a spus fetiţa. Ştiu doar că mama spune că are nevoie de o operaţie. Însă tata nu poate să plătească, aşa că vreau să folosesc banii mei.

- Câţi bani ai? – a întrebat bărbatul.

- Un dolar şi 11 cenţi, a răspuns încet. Sunt toţi banii pe care îi am, dar pot face rost de mai mulţi.

- Ce coincidenţă! – a zâmbit bărbatul. Un miracol pentru frăţiori costă exact 1 dolar şi 11 cenţi.

A luat banii într-o mână, iar cu cealaltă a apucat mânuţa ei şi a spus:

- Arată-mi unde locuieşti. Vreau să-l văd pe frăţiorul tău şi să-i cunosc pe părinţii tăi. Hai să vedem dacă am acel miracol de care ai nevoie.

Bărbatul bine îmbrăcat era un chirurg renumit, specializat în neuro-chirurgie. Operaţia a fost gratuită şi nu a durat mult până ce Andrei a ajuns din nou acasă şi se simţea bine. Mama şi tata vorbeau cu plăcere despre şirul de evenimente ce i-au adus aici.

- Acea operaţie a fost un adevărat miracol, a şoptit mama. Mă întreb cât o fi costat?

Fetiţa a zâmbit. Ştia exact cât a costat miracolul un dolar şi 11 cenţi plus credinţa unui mic copil….


Parabole alese..

URMEAZĂ-ȚI VISUL


Am un prieten pe nume Monty Roberts, care are o fermă de cai în San Ysidro. Montz m-a lăsat de multe ori să organizez în casa lui spaţioasă evenimente de strângere de fonduri în cadrul unor programe pentru tineri aflaţi în situaţii de risc.

La ultimul eveniment de acest fel, Monty m-a prezentat astfel:
Doresc să vă spun de ce îl las pe Jack să se folosească de casa mea. Totul a început cu un tânăr care era copilul unui antrenor de cai nomad ce mergea din fermă în fermă şi din staul în staul pentru a antrena cai.
Din cauza tatălui său, adolescentul era nevoit să se multe în permanenţă de la un liceu la altul. În ultimul an de liceu, un profesor i-a cerut să scrie un eseu despre ce anume îţi doreşte să devină când va fi mare.
Tânărul a scris o lucrare de şapte pagini în care şi-a descris visul de a avea cândva o fermă de cai. Şi-a prezentat extrem de detaliat acest vis, incluzând chiar în lucrarea sa o schemă a unei ferme de 2000 de acri, în care era prezentată locaţia fiecărei clădiri, a staulelor şi a pistei de curse. O a doua schemă prezenta planul detaliat al unei case de 130 de metri pătraţi construită pe acea proprietate de 200 de acri.
Tânărul şi-a pus tot sufletul în terminarea acelui proiect, iar a doua zi i l-a dat profesorului său. Două zile mai târziu şi-a primit lucrarea înapoi. Pe prima pagina era scrisă cu roşu nota 4 şi următoarea observaţie: “Vino în biroul meu după ore.”
Băiatul care avea un vis s-a dus după ore în biroul dascălului şi l-a întrebat:
- De ce mi-ați pus nota 4?
Profesorul i-a răspuns:
-Acest vis nu este realist pentru un tânăr ca tine. Nu ai niciun ban. Provii dintr-o familie de nomazi. Nu ai niciun fel de resurse. O fermă de cai presupune foarte mulţi bani. Trebuie mai întâi de toate să cumperi terenul, apoi primii cai de sămânţă şi să plăteşti taxele pentru ei. Este imposibil să reuşeşti.
Apoi a adăugat:
- Dacă îţi vei rescrie lucrarea dintr-o perspectivă mai realistă, am să-ţi îmbunătăţesc nota.
Băiatul s-a dus acasă şi a început să se gândească. L-a întrebat chiar pe tatăl său cum ar trebui să procedeze. acesta i-a răspuns:
- Ascultă, fiule, va trebui să iei singur o hotărâre în această direcţie. Personal, cred ca va fi o decizie foarte importantă pentru tine. În cele din urmă, după ce s-a gândit timp de o săptămână, băiatul i-a dat profesorului exact aceaşi lucrare, spunându-i:
- Vă puteţi păstra nota 4, iar eu îmi voi păstra visul.
În final, Monty, s-a întors către adunare şi a conchis:
- V-am spus această poveste pentru că vă aflaţi în casa mea de 130 de metri pătraţi la ferma mea de cai de 200 de acri. Mai am şi astăzi acea lucrare însemnată cu nota 4, pe care am pus-o într-un chenar deasupra şemineului.
Partea cea mai nostimă este că profesorul care mi-a dat atunci nota 4 a venit acum doi ani cu 30 de elevi la ferma mea, într-o tabără care a durat o săptămână. La plecare mi-a spus:
- Ascultă Monty. Pe timpuri i-am văduvit pe foarte mulţi elevi de visele lor. Mă bucur din suflet că tu ai avut maturitatea de a nu renunţa la al tău.
Nu lăsa pe nimeni sa te văduvească de visele tale. Urmează-ţi inima indiferent de circumstanţele exterioare.

 de Jack Canfield



15 LUCRURI LA CARE TREBUIE SĂ RENUNŢI PENTRU A FI FERICIT

1. Renunţă la nevoia de a avea întotdeauna dreptate

Multe persoane nu suportă ideea de a greşi şi îşi doresc să aibă întotdeauna dreptate, chiar şi cu riscul de a încheia o relaţie minunată sau provocând mult stres şi durere, pentru ei şi pentru alţii. Pur şi simplu nu merită. Oricând simţi nevoia “urgentă” de a sări într-o discuţie despre cine are dreptate şi cine greşeşte, întreabă-te următorul lucru: „Prefer să am dreptate sau prefer să fiu o persoană blândă?“. Ce câştig dintr-un conflict verbal, în urma căruia cel din faţa mea părăseşte „scena“ cu un gust amar şi un sentiment de dezamăgire?
2. Renunţă la nevoia pentru control

Fii dispus să renunţi la nevoia de a controla întotdeauna tot ce se întâmplă cu tine şi cu cei din jurul tău: situaţii, evenimente, oameni etc. Indiferent că sunt persoane dragi, colegi de muncă sau pur şi simplu străini pe care îi întâlneşti pe stradă, permite-le să existe. Permite tuturor lucrurilor şi persoanelor să fie exact aşa cum sunt şi o să vezi ce bine te vei simţi. „Lăsând lucrurile să fie, totul va curge lin, aşa cum trebuie“, spunea Lao Tzu.

3. Renunţă la vină

Renunţă la nevoia ta de a da vina pe alte persoane pentru ceea ce ai sau nu ai, pentru ceea ce simţi sau nu simţi. Încetează să renunţi la puterile tale şi începe să îţi asumi responsabilitatea pentru viaţa ta.
4. Renunţă la auto-înfrângere

Câţi oameni se rănesc singuri din cauza mentalităţii lor negative, poluate şi a auto-înfrângerii repetitive? Nu crede tot ceea ce îţi spune mintea, în special dacă este ceva negativ şi care te auto-distruge. Eşti mai bun de atât. „Mintea este un instrument superb dacă este folosit aşa cum trebuie. 
Totuşi, folosită în mod greşit, devine foarte distructivă“, spunea Eckhart Tolle.

5. Renunţă la convingerile tale limitate

Renunţă la convingerile tale despre ceea ce poţi sau nu poţi face, despre ceea ce este posibil sau imposibil. De acum înainte nu o să mai permiţi convingerilor tale limitate să te ţină captiv. Deschide-ţi aripile şi zboară! „O convingere nu este o idee deţinută de minte, este o idee care ţine mintea“, spunea Elly Roselle.
6. Renunţă să te mai plângi

Renunţă la nevoia ta constantă de a te plânge despre acele multe, multe, multe lucruri, oameni, situaţii, evenimente care te fac nefericit, trist şi depresiv. Nimeni nu te poate face nefericit, nicio situaţie nu te poate face trist decât dacă îi permiţi. Nu situaţia care declanşează acele sentimente este de vină, ci modul în care alegi să le priveşti. Nu subestima niciodată puterea gândirii pozitive.
7. Renunţă la luxul de a critica

Renunţă la nevoia de a critica lucruri, evenimente sau oameni care sunt diferiţi faţă de tine. Cu toţii suntem diferiţi, şi totuşi cu toţii suntem la fel. Toţi vrem să fim fericiţi, toţi vrem să iubim şi să fim iubiţi şi toţi vrem să fim înţeleşi. Cu toţii vrem ceva, şi ceva este dorit de noi toţi.
8. Renunţă la nevoia de a impresiona celelalte persoane

Încetează să mai încerci atât de tare să fii ceva ce nu eşti doar ca ceilalţi să te placă. Lucrurile nu funcţionează aşa. În momentul în care încetezi să mai încerci atât de tare să fii ceva ce nu eşti, momentul în care renunţi la toate măştile tale, momentul în care te accepţi cu adevărat, o să descoperi că oamenii se simt atraşi de tine, fără a depune niciun  efort pentru asta.

9. Renunţă la ideea de a te opune schimbării

Schimbarea este bună. Schimbarea te va ajuta să mergi de la A la B. Schimbarea te va ajuta să faci îmbunătăţiri în viaţa ta şi în viaţa celor din jurul tău. „Urmăreşte fericirea şi Universul va deschide uşile pentru tine acolo unde nu existau decât pereţi“, spunea Joseph Campbell.
10. Renunţă la etichetare

Încetează să etichetezi acele persoane, lucruri şi evenimente pe care nu le înţelegi ca fiind ciudate şi diferite şi încearcă să îţi deschizi mintea, puţin câte puţin. Minţile funcţionează doar atunci când sunt deschise. „Forma cea mai înaltă de ignoranţă este atunci când respingi ceva despre care nu ştii nimic“, spunea Wayne Dyer.


11. Renunţă la temerile tale

Frica este doar o iluzie, nu există, tu ai creat-o. Totul este în mintea ta. Dacă vei corecta interiorul, exteriorul va fi exact aşa cum trebuie. „Singurul lucru de care trebuie să ne temem este frica însăşi“, spunea Franklin D. Roosevelt.
12. Renunţă la scuze

De multe ori ne limităm din cauza numeroaselor scuze pe care le folosim. În loc să creştem şi să lucrăm la a ne îmbunătăţi viaţa şi spiritul, rămânem blocaţi, minţindu-ne singuri, folosind tot felul de scuze, scuze care în 99,9% din cazuri nu sunt reale.
13. Renunţă la trecut

Este greu. Se ştie. În special atunci când trecutul arată mult mai bine decât prezentul şi viitorul pare atât de înfricoşător, însă trebuie să iei în calcul faptul că momentul prezent este tot ceea ce ai şi tot ce o să ai vreodată. Trecutul după care tânjeşti, trecutul la care visezi, a fost ignorat de tine atunci când a fost prezent. Încetează să te mai păcăleşti singur. Fii prezent în tot ceea ce faci şi bucură-te de viaţă. Până la urmă viaţa este o călătorie, nu o destinaţie. E bine să ai o viziune clară asupra viitorului, pregăteşte-te, dar întotdeauna fii în prezent.
14. Renunţă la ataşament

Acesta este un concept care pentru mulţi dintre noi este greu de înţeles, însă nu este ceva imposibil. Devii din ce în ce mai bun odată cu trecerea timpului şi cu mult antrenament. Momentul în care te detaşezi de toate lucrurile, devii atât de liniştit, tolerant, blând şi seren. O să ajungi într-un loc în care o să fii capabil să înţelegi toate acele lucruri fără a mai suferi. O stare dincolo de cuvinte.
15. Renunţă să îţi trăieşti viaţa în funcţie de aşteptările celorlalţi

Mult prea multe persoane trăiesc o viaţă care nu le aparţine pentru a o putea trăi. Îşi trăiesc vieţile în funcţie de ceea ce cred alţii că este bine pentru ei, trăiesc viaţa în funcţie de ceea ce spun părinţii că este mai bun pentru ei, în funcţie de ce zic prietenii, duşmanii şi profesorii lor că este bine pentru ei. Aceste persoane îşi ignoră vocea interioară, chemarea interioară. Sunt atât de ocupaţi făcându-le pe plac celorlalţi, încât pierd controlul asupra propriilor vieţi. Uită ceea ce îi face fericiţi, ce îşi doresc, ce au nevoie şi eventual uită cine sunt cu adevărat. Ai o singură viaţă, trebuie să o trăieşti, să o deţii şi în special să nu laşi părerile altora să te împiedice în drumul tău.

de Luminiţa Daniela Saviuc